VINURILE MOLDOVEI

  Marea minune de la Mileștii Mici, Basarabia

(pare a fi copie după Formula AS, păcat că nu știu numărul)

Imperiul din adâncuri

 

Cea mai mare colecție de vinuri nobile existenta pe Terra Pe măsură ce descoperi Basarabia, îți dai seama câtă mană cerească a semănat Cel de Sus peste brazdă de pământ hărăzita romanilor. Șesuri nesfârșite cu vița nobilă, canioane traversate de râuri limpezi și lunci înverzite, mănăstiri rupestre, păduri domnești, cetăți voievodale, sate și livezi, orașe albe din calcar - iată câteva dintre reperele pe care le descoperă cu uimire călătorul în această țara românească mult încercată de istorie. Mai presus de toate însă, Basarabia se înfățișează lumii turistice cu două minuni unice în felul lor: orașele subterane de vinuri Cricova și Mileștii Mici. Declarate parte a Patrimoniului Național, după ce le vizitezi, poți afirma cu convingere că sunt și parte a Patrimoniului Universal.

 

Țara în formă de strugure

 

Basarabia, spun unii, are formă de strugure. Încă înainte ca sudul mănos și exotic să-i fie ciuntit de către "Marele Frate de la Răsărit", Basarabia avea aceeași asemănare cu fructul miraculos al viei. Pare predestinata să stăpânească taina vinului și, nu întâmplător, este unul dintre puținele state din lume care deține, de la Franța, licența șampaniei originale, inventate de celebrul călugăr Dom Perignon. Mari întreprinzători, basarabenii i-au întrecut în știință și în calitatea vinurilor chiar și pe frații lor din dreapta Prutului. După ce România, în anii '80, cucerise imensă piața de vinuri a URSS-ului, începând cu 1989, a cedat locul Basarabiei. Ani la rând, până la recentul șantaj politic al Moscovei, când s-au sistat importurile de vin moldovenesc, basarabenii cumpărau vin vrac de la Dealu Mare, Cotești, Murfatlar și Cotnari, îl îmbuteliau la Cricova și-l exportau la Moscova, sub numele de "Vin moldovenesc". Anii '60 ai secolului trecut au adus Basarabiei un proiect genial: organizarea unor crame, în tunelurile subterane rămase după extragerea calcarului folosit în construcții. Asemenea unor imense saline, aceste tuneluri au fost finisate și umplute cu butoaie și sticle. Temperatura constantă (12-14 grade), umiditatea perfectă, de 85-90%, sunt condițiile ideale pentru învechirea și păstrarea vinului. Aflate la o adâncime de 40-85 de metri, cramele Cricova și Mileștii Mici au depășit repede micul circuit vinicol al incomodei și mandrei Republici Sovietice Moldovenești, devenind vedete imperiale. Cum fratelui de la răsărit îi place la nebunie "șampanska", Cricova a primit ordinul să producă în primul rând șampaniile roșii mult căutate, iar Mileștii, vinurile cele mai bune. Cu timpul, specializarea celor două întreprinderi a fost abandonată la cerința pieței, vinul și șampania fiind produse și depozitate deopotrivă în cele două imense grote din jurul Chișinăului.

 

Pe basarabean îl cunoști după vin

 

Se spune că pe basarabean nu îl cunoști nici după sabaș, nici după haina, nici după casă. Îl cunoști după vin. Cu cât e mai bună licoarea din pivniță, cu atât e mai bună părerea despre om. Până și față de măritat e mai frumoasă în familia care produce vin bun. Basarabia a mai fost numită și "paradisul vinului". Și nu orice paradis, ci unul "cu porțile deschise". Așa cum sunt porțile orașului vinicol subteran Mileștii Mici. Acolo unde, după cum spune o reclamă, "sunt adunate adevăratele vinuri de tezaur - marea minune de la Mileștii Mici".

În curtea fostei întreprinderi ești ca într-o stațiune de odihnă: spații largi, aerisite, arbuști decorativi, curățenie, piatra calcaroasă în ziduri, decor turistic, plăcut ochiului. Adie o briză răcoroasă, și din pântecul micului munte de calcar urca până la intrarea principală arome de poama uscată. Știi că te așteaptă o călătorie pe care poate o faci doar o dată în viață, și dac-o faci, n-o mai uiți. Nu sunt surprins când aflu că directorul Mihail Măciuca a elaborat deja planurile și macheta unei stațiuni turistice și de tratament. Vinul ca medicament, iată una dintre direcțiile în care se va dezvolta viitoarea stațiune de deasupra imensei crame. Deocamdată, vinul de aici, cu orașul lui cu tot, este un obiectiv turistic care anul trecut a atras peste 22.000 de vizitatori din toată Europa. Dar ce găsesc turiștii dincolo de "porțile deschise" ale celui mai mare depozit natural de vinuri din lume? Mii de butoaie pline și peste două milioane de sticle! Unii intră cu autocarul. Noi am intrat cu automobilul prietenului Vasile Șoimaru, ghidați de un specialist în vinuri, pe nume Elena Novac. "În fiecare picătură se resimte focul soarelui" Intrăm, așadar, cu mașina. Strada subterană permite și unui vehicul din sens invers să treacă fără probleme. Ajunși la adâncimea de 40 de metri, ne întâmpină primele butoaieimense, montate în ziduri. Suntem pe "Strada Fetească". Trecem apoi pe "Strada Mușcat". Curbele se succed rapid, butoaie și iar butoaie, aliniate ca soldații, tulburate doar de lumina farurilor și de povestea Elenei. Labirintul te duce apoi la "Strada Cornu", la "Strada Organizația Mondială a Viei și Vinului", la "Strada Cabernet" și, mai departe, spre "Tezaur". "Toate vinurile noastre sunt fabricate în strictă conformitate cu tradițiile vechi moldovenești", spune Elena. "Ele sunt lăsate pentru maturare într-o atmosferă de liniște și tihnă.

 

În fiecare picătură a acestora se resimte focul soarelui".

 

Pe "Strada Sauvignon" aflăm un mic secret legat de butoaie: sunt făcute din stejar ucrainean și rusesc, mai puțin poros, iar cele mai multe au o capacitate de 20.000 de litri și sunt curățate manual înainte de a fi umplute. Printr-un mic capac tăiat în partea de jos, în față, numit zaplaic, se strecoară un muncitor cât mai subțirel și spală o zi întreagă, până scoate mirosul din doagă. Un alt secret dezvăluit de Elena este că nici un butoi nu are robinet sau canea sau slivina. Toată circulația prețioasei licori se face prin țevi de sticlă și de inox îngropate în zidul de calcar. Cruciada anti-alcoolică a "Țarului... Deceneu"

 

                                            Fântâna vinului. Degustarea în aer liber

 

În timpul Uniunii Sovietice, sovhozul Mileștii Mici a fost cel mai mare depozit de vinuri din imperiu. Faima locului a avut consecințe benefice pentru economia locală, dar, în 1985, "Tarul... Deceneu", cum l-au numit basarabenii pe Mihail Gorbaciov (ca aluzie la preotul antic Deceneu, cel care a distrus viile dacilor), a declanșat o adevărată cruciada împotriva alcoolismului pe întreg teritoriul URSS. Atunci au căzut pradă furiei comisarilor anti-alcool mii de hectare de vită de vie care alimentau Mileștii cu vinuri destinate învechirii. Abia anul trecut a reușit crama să aibă propria recolta de struguri pentru vinificație, după refacerea viilor distruse la ordinul lui Gorbaciov. Vinul preferat al Reginei Angliei Se povestește că în fiecare seară, după cină, regina Marii Britanii bea un pahar de vin roșu importat de la Milestii Mici, din "Colecția de Aur". Casa Regală de la Londra are grijă să reîmprospăteze rezervele cu mult timp înainte de a ajunge la ultima sticlă. Aflând de preferințele regale și uluiți de dimensiunile și nemaivăzută înșiruire de sticle de vin, inspectorii de la Guinness Book n-au stat prea mult pe gânduri înainte de a omologa imensul tezaur de 2 milioane de sticle - cea mai mare colecție de vinuri nobile existenta pe Terra. Cea mai veche sticla datează din 1968 și se vinde cu peste 2000 de euro bucată. În razele blânde ale felinarelor descifrezi nume precum "Codru", "Negru de Purcari", "Purpuriu de Purcari", "Trandafirul Moldovei", "Auriu", "Gratiești", "Rară Neagră", "Cahor-Ciumai" (acesta din urmă, vin de împărtășanie). Când credeam că tunelul vrăjit se termină brusc, Elena apăsă un buton și întregul perete din față, încărcat de sticle, se rupe în două și dispare din calea noastră, ca în filmele cu Indiana Jones. Pășim deodată în zona "Patrimoniului Național", un fel de tezaur al tezaurului, secție ascunsă de constructorii basarabeni de ochii iscoditori ai "anti-alcoolicilor" lui Gorbi, puși pe distrus tot ce întâlneau în cale, în fatidicii ani 1985-1986. Chipurile vinului și coarnele lui Bachus Dacă ar fi numai șirurile de butoaie și căsuțele cu sticle pline de mucegai și praf, subteranele de la Milești nu ar fi nici pe departe un oraș vrăjit. Dar aici surprizele se țin lanț. Un veritabil restaurant subteran, cu oricâți ospătari e nevoie, asigura protocoalele de stat și mesele turiștilor. Nu lipsesc nici lăutarii care te iau în primire de cum ai deschis ușile de stejar, mascate de niște butoaie uriașe. Cum era de așteptat, portretul marelui Ștefan patronează masa dedicată oficialităților. Aici a gustat bunătăți locale și vinuri de colecție președintele Traian Băsescu, în compania binevoitoare (pe atunci) a președintelui Voronin, înainte ca acesta să dăruiască Cotroceniului celebrele 11.000 de sticle din toate soiurile aflătoare la Milești și Cricova. Dar aici au fost și președinții Chinei, Statelor Unite, Rusiei, Ucrainei, Georgiei etc. Miniștri, prim-miniștri, artiști, vedete de pe toate meridianele, turiști fericiți să descopere un loc unde o activitate în esență economică a devenit, prin talent și dăruire moldovenească, o atracție fără egal. Dați noroc cu dosul palmei în care țineți ulcica" Dar călătoria se apropie de sfârșit și suntem invitați la o degustare din butoaie. "E păcat", spune Elena, "să veniți aici și să nu degustați vinul nostru".

                                                                   Ziduri de sticle

După ce toarnă în ulcele smăltuite de lut, stinge lumina și ne face semn să tăcem o clipă. "Degustarea vinului este o artă", spune ea, "care trebuie să se producă în liniște și în semiîntuneric. Felii uscate de măr verde și miez de nucă nu pot lipsi de pe masă. Dacă dați noroc, dați cu dosul palmei în care țineți ulcica, dos cu dos, nu ulcica cu ulcica, să nu tulburați liniștea vinului. Și nu comentați, nu mâncați decât între vinuri, nu odată cu vinul". "Învățătoarea" noastră nu glumește. E unul dintre cei mai buni ghizi ai stațiunii, cu ambiția de a-și face o carieră lungă și frumoasă din prezentarea "comorii" din adâncuri. Ne întoarcem la locul "parcării" și străbatem în viteză a treia cei câțiva kilometri ce ne despart de suprafață. Ieșim pentru scurt timp, ca să coborâm din nou spre magazin. Oferă colecții întregi dintre cele mai medaliate soiuri: Codru, Cabernet, Neagră, Traminer, Chardonnay, Aligote și Milești. Sub dușumea, într-un display de sticlă incasabila, turistul este întâmpinat de o expoziție a uneltelor vechi folosite în viticultura și la pregătirea vinului.

Tablouri murale semnate de pictorul Gheorghe Jalba