MIȘCAREA NOUA ORDINE ROMÂNEASCĂ

   Marea minune de la Mileștii Mici, Basarabia (pare a fi copie după Formula AS, păcat că nu știu numărul) Imperiul din adâncuri   Cea mai mare colecție de vinuri nobile existenta pe Terra Pe măsură ce descoperi Basarabia, îți dai seama câtă mană cerească a semănat Cel de Sus peste brazdă de pământ hărăzita romanilor. Șesuri nesfârșite cu vița nobilă, canioane traversate de râuri limpezi și lunci înverzite, mănăstiri rupestre, păduri domnești, cetăți voievodale, sate și livezi, orașe albe din calcar - iată câteva dintre reperele pe care le descoperă cu uimire călătorul în această țara românească mult încercată de istorie. Mai presus de toate însă, Basarabia se înfățișează lumii turistice cu două minuni unice în felul lor: orașele subterane de vinuri Cricova și Mileștii Mici. Declarate parte a Patrimoniului Național, după ce le vizitezi, poți afirma cu convingere că sunt și parte a Patrimoniului Universal.   Țara în formă de strugure   Basarabia, s...

SĂ-I FIE VEȘNICĂ  RECUNOȘTINȚA NOASTRĂ! Asta-i viaţa, oamenii ca indivizi sunt trecători pe pământ, iar după moartea lor, sunt uitaţi încet-încet...                                                               Omagii şi aprecieri i s-au adus lui Robert Ficheux, din moment ce a fost membru al Academiei Romane, decorat cu cea mai înaltă distincţie acordată de preşedintele tării, etc. Probabil, la aniversarea Centenarului Marii Uniri, va fi pomenit şi reamintit marelui public. Ca roman ardelean din tată-n fiu, eu atât mai zic: Merci, Robert Ficheux! Omul căruia România îi datorează enorm Marile puteri victorioase, hotărâseră, destul de corect, să împartă înfrântul şi destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare. Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după n...

  Trădători au fost, trădători sunt încă  (Iuliu Maniu)   Iată câteva mostre de declarații ale lui Iuliu Maniu în Camera de la Budapesta în anul 1905: „Suntem cu toată curățenia sufletului fii credincioși ai acestei țări! […] Baza patriotismului nostru e că trecutul nostru e legat de această țară întocmai ca și viitorul nostru... Susținerea Ungariei și în general a Monarhiei austro-ungare este o necesitate politică și internațională, atât pentru români cât și pentru maghiari. Conștiința acestei necesități și sinceritatea sentimentelor este punctul de mânecare al activității noastre politice. […] Știm că aici suntem în Ungaria și că țara aceasta din punct de vedere al dreptului public o recunoaștem ca Ungarie... Monarhia aceasta și Ungaria în cadrul acesta, are o menire mare. […] Trecutul nostru e legat de țara aceasta întocmai ca și sentimentele noastre, aspirațiunile noastre de viitor vrem să le realisăm aici, în Ungaria, cercând base sigure în țara aceasta pe...

  Prohodul Domnului   și Prohodirea lumii  Prohodul Domnului este, în primul rând un imn de slavă adus Izbăvitorului și Mântuitorului Iisus Hristos pentru puterea infinită a dragostei Sale față de oameni, față de omul bucuriei Sale, un imn de slavă pentru marea, nețărmurita și sfânta Sa jertfă pentru izbăvirea oamenilor, familiilor, obștilor, neamurilor și popoarelor și lumii, jertfă UNICĂ ce transformă crucea din instrument de umilință, tortură și ucidere în minunatul simbol și chiar lucrare a demnității, biruinței și învierii, puterea, simbolul, instrumentul REAL de inversare întru viață a inversării către moarte adusă de diavol cu toată răutatea și înșelăciunea lui! „Mergi la cer si Te așază /Lângă Tatăl Creator, /Tu ce lași în lume pace, /Iisuse salvator” Despre ce „PACE” este vorba oare? Hristos a spus „pacea Mea v-o dau vouă, nu cum vă dă lumea”… Și iarăși „îndrăzniți, Eu am biruit LUMEA”, precum și multe alte citate din care reiese clar Hristos nu...

                    SĂ FII CATÂR Pe vremuri, la o fermă bogată și frumoasă,  Trăia printre-animale și un catâr de rasă. Și se muncea acolo într-un continuu flux,  Doar el, catârul nostru, era șomer de lux. De-aceea chiar stăpânul, nemaiavând răbdare,  Îl trase deoparte și ți-l luă cam tare: - Așa nu se mai poate, m-a apucat oftica,  Tu doar mănânci fânețea și nu produci nimica. Ia uite la Mărțuică, bătrânul nostru bou Cum trage toată ziua, în plug, ca un erou. Sau uite la Joiana cea care zi și noapte Ne dă la toată lumea găleți întregi cu lapte. Găinile de-asemeni se screm și una-două Ne pricopsesc deodată cu zeci și zeci de ouă. Chiar și cocoșul nostru, acela pintenat,  Ne cântă dimineața să ne sculăm din pat. Ori harnicul de Murgu, prea blândul nostru cal Ce trage la căruță, la vale și la deal. De-aceea-ți spun cu riscul de a părea cam snob Că-i musai azi în fermă să-ți iei și tu un job. Ai două variante, de mu...