ERGOGETICA ÎMPĂRĂȚIEI CERURILOR

0. Cuvânt înainte

Pacea Domnului peste noi toți! Amin!

Vin în fața voastră cu o schiță a unei alte vederi, zicem noi, mai adânci, a creștinismului în cea de-a treia fază a sa în care-am intrat încă din fatidicul an 2020, vin cu schița unirii Bisericii lui Dumnezeu, nu cu ereticii sau necredincioșii, ci unirea în, prin Cuvântul lui Hristos a creștinilor întru viața de zi cu zi a dreptei și sfintei slujiri în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu.

Este o schiță și nu un proiect, este o strigare și o străfulgerare pentru mai buna înțelegere a vremurilor în care trăim, a modului în care trebuie să reînțelegem, pentru aceste vremuri Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim mai bine, mai eficient, mai rodnic toți și fiecare în parte, viața, adevărul, Voia și Planul lui Dumnezeu, într-o lume potrivnică total vieții, oamenilor, potrivnică lui Hristos-Mesia, Planului de izbăvire și mântuire a oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor, popoarelor și lumii.

Nu este o cărticică de vacanță și nici de știință, nu este plină de citate și argumente sofisticate, am încercat să fie expuse lucruri noi și vechi, doar frânturi, într-un limbaj cât mai accesibil unor categorii largi de cititori interesați de ce este și ce va fi care nu au o pregătire teologică sau științifică superioară, m-am străduit ca să fie o exprimare de bun simț, cât mai pe înțeles.

Oamenii și-ar dori ca în doar câteva pagini să înțeleagă tot, să explici tot, nu mai au răbdare să citească și cu atât mai puțin să înțeleagă, vor explicat tot doar în câteva vorbe și cu cât se grăbesc mai mult cu atât nu pot înțelege cum trebuie, ce trebuie.

Trăim într-o plasă de iluzii, într-o superficialitate vinovată, într-o pseudocultură construită cu multă trudă și mulți bani de cei interesați să camufleze toate ororile și cataclismele umanitare în acțiuni benefice pentru salvarea planetei, care consideră oamenii ca răul cel mai rău și de aceea trebuie modificați, „îmbunătățiți” dintre cei care nu au fost încă exterminați pe diferite criterii…

În această lume a morții pe față trebuie ca glasul Bisericii, atât mărturisirile, acțiunile, luările de poziții ale Bisericii lui Dumnezeu, să fie extrem de clare și ferme după cum clare și ferme au fost și cuvintele patriarhilor străvechi, ale lui Ioan Botezătorul, ale sfinților ba chiar Cuvântul lui Dumnezeu, clar și ferm, sigur și puternic, iar nu ezitant, protocolar, confuz, temător, împăciuitor cu răul și distrugerea.

Ergogetica nu este doar o modalitate concretă de promovare a Cuvântului și acțiunii ferme a Bisericii împotriva lucrării satrapice de distrugere a omului, omeniei și lumii, ci chiar o promovare a organizării, ierarhizării, conducerii, evaluării, ființării măsurabile, detectabile, cuantificabile prin folosirea științei și tehnicii în slujba vieții, în slujba maximizării dreptei și sfintei slujiri în toate domeniile umane, promovarea cu atenție maximă a cunoașterii în slujba omului, nu doar declarativ și implicit, ci chiar explicit, la vedere, după porunca Domnului de verificare adresată Apostolului Toma.

Folosirea științei și tehnicii pentru aducerea Duhului Sfânt din Sfintele Scripturi și din cuvântul și viața sfinților sau din martirajul lor, pentru dezlegarea problemelor diferite, pe diverse nivele și clase ierarhice, în toate activitățile și proiecțiile vieții și slujirii Bisericii lui Dumnezeu, mireni, monahi, preoți, arhierei, într-o Biserică INTEGRATĂ care îngrijește de toată viețuirea fiilor Săi.

Noi considerăm că ne luptăm cu puteri net superioare puterilor firești ale oamenilor și popoarelor, puteri demonice în gândirea și acțiunea satrapilor lumii, puteri și acțiuni demonice cărora nu le putem face față fără să fim, noi înșine, cu un ajutor adevărat și substanțial dincolo de firescul adamic, adică, fără să fim permanent cu ajutorul lui Dumnezeu, nu oricum ci în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, existență în și prin Biserică nu doar în dorul nostru ci în viața și slujirea zilnică, precum era la începutul creștinismului, acele comunități-comuniuni creștine, în Biserica lui Dumnezeu cu tot ce au, cu tot ce sunt, cu lucrarea zilnică întru pâinea vieții a tuturor creștinilor, mireni, monahi, preoți, arhierei, integrare prin intrarea în Biserică, sub Legea Dragostei lui Dumnezeu, a oamenilor, familiilor, adunărilor, obștilor, neamurilor și popoarelor.

Ori, aceasta înseamnă nașterea unei noi civilizații care nu a mai fost pe pământ, o civilizație creștină autentică după Legea Dragostei lui Dumnezeu, în care nu doar sfințirea și îndrumarea, activitatea monahală și clericală (ARHI) să fie strict în Legea Dragostei lui Dumnezeu ci și Conducerea (REGA) și Învățătura (ACAD) să fie tot în Legea Dragostei lui Dumnezeu, iar această AȘEZARE în Domnul să poată fi urmărită, analizată, măsurată pas cu pas, obiectivizată total iar nu subiectivă cum a fost în împărățiile creștine care funcționau pe structuri păgâne, având doar pârcălabi creștini sau crezuți a fi creștini.

O învățătură duhovnicească, în toate ale vieții, formată prin reînțelegerea Sfintei Scripturi, a Duhului vieții și lucrării Sfinților Părinți, dar și prin trecerea întregii cunoașteri umane prin focul Duhului Sfânt, formează o bază de date colosală, un ocean al cunoașterii care trebuie fructificat cu discernământ, picătură cu picătură, în toate cele necesare.

Nu este vorba doar de noua învățătură, adică vechile învățături în forme adaptate, accesibile, sistemice ci și de noua așezare a structurilor de învățământ, nu este vorba doar de noii patriarhi academici ci și de noua așezare în lucru a acestor noi patriarhi academici, Curțile și Casele Academice (ACAD), noul mod de a-i forma și cunoaște pe aceștia, de jos în sus, noul mod de a le urmări, măsura și supraveghea evoluția întrucât, lucrând cu șerpii cunoașterii aceștia pot oricând să fie infectați și să infecteze de moarte prin învățături contaminate tocmai datorită credibilității mari pe care și-au făcut-o…

Doar pe o nouă învățătură, duhovnicească, se poate așeza noua civilizație, duhovnicească, se pot forma și lucra în Domnul, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, noii creștini, monahi, preoți, arhierei, astfel încât la focul duhovnicesc al ortodoxiei adevărate să-și poată lua diplomele, licențele, masteratele și doctoratele, iar nu în universitățile păgânilor sau ereticilor. Doar această nouă învățătură în noul format poate descoperi și forma noii învățători, profesori și academicieni de mâine, poate forma noii conducători și regi duhovnicești de mâine, care să formeze Casele și Curțile Regale după regalitatea duhovnicească iar nu după cea sanguină a vechilor și absurdelor concepte.

Prezenta schiță propune ca cele 333 de canoane ale Legii Dragostei care trebuie respectate de creștini, monahi, preoți, ierarhi, să devină coloana vertebrală pentru „slujitoarele”, diaconalele arhieriei, adică atât pentru învățătura ACAD, Curțile și Casele ACAD cât și pentru conducerea, Regalitatea duhovnicească, Curțile și Casele REGA, astfel încât structura de credință și acțiune să fie comună, dacă în Ierarhie cele 333 de Valori Cruciale sunt „canoane” pentru filosofie, psihologie, etc, acestea devin 333 de Teorii, (de Concepte de bază), pentru sociologie, administrație, politică (obiecte aplicative), acestea devin 333 de Direcții, Reglementări concrete de lucru.

Aceste 333 de canoane, (Teorii, Direcții), acești 333 de Ochi, Vederi, contoare, pentru oameni, familii, adunări, ținuturi, neamuri, popoare, nu sunt invenții cu care venim noi, acum, din afara ortodoxiei, sunt valorile ortodoxe de care vorbesc monahii, preoții, arhiereii, sfinții, de două milenii, dragostea, răbdarea, jertfa, asemănarea, curajul, implicarea, etc, doar că acum le pune Biserica într-o relaționare concretă, efectivă cu viața creștinului, oglindind prin acestea, într-un mod măsurabil prin asociere, nu doar viața creștinului ci și dreapta sa slujire.

Dar pentru a măsura, pentru a vedea, trebuie mai întâi să ai ce și cum să vezi, să măsori, să constați, iar aceasta se realizează tot conform Sfintei Scripturi, prin Teascul Raiului, cele patru Ființări care descoperă concret și suficient omul, cu chip de Pasăre (Textologia, vorbirea, textul, fotografia, semnul, filmul, etc), cu chip de Vițel (Fenologia, fapta, lucrarea, atitudinea, etc), cu chip de Om (Omologia, caracteristicile omeniei, afecțiunii, sensibilității, etc) și cu chip de Leu ( Ergologia, conducerea), iar acestea toate se caracterizează, se văd prin cei 333 de Ochi, Canoane, Teorii, Direcții.

Biserica trebuie să știe absolut tot pentru a ne putea ajuta pe fiecare cu ce avem nevoie, nu oricum, ci prin cei mai competenți slujitori pe ARHI, REGA, ACAD, pe care-i are atunci, când este nevoie, dar și nevoia ca și toate celelalte este în ierarhie a urgențelor în raport cu necesitățile perioadei sau momentului.

Fiecare din noi avem mare nevoie de ajutor doar că, lângă noi sunt mereu oameni care au mai mare nevoie de ajutor, de înțelegere, de auto-cunoaștere dar și de cunoaștere atât pentru ca noi înșine să ne instruim cât și pentru a-i putea instrui și ajuta pe ceilalți.

Omul este extrem de repede căzător și de aceea Biserica trebuie să poată interveni cât de repede posibil pentru ajutor la toate nivelele dar cu atât mai mult la nivelele superioare unde căderea decidentului poate aduce multă suferință în Biserică.

Gândind răul, făcând răul, noi ne încurcăm în plasele și undițele diavolului, îi arătăm prietenie, ba chiar plăcerea conlucrării, cu cât mai mult cu cât răul îl considerăm bine pentru noi, inversându-ne identitățile personale, sociale, etc. Apoi, cu pecețile răului ne pecetluim și nu mai putem și nu mai vrem să ieșim din plăcerile mrejelor lui. O beție din care nu poți să mai ieși. De aceea avem mare nevoie de gândirea, trăirea, învățătura, îndrumarul care este obiectiv și independent de orice căderea de-a noastră, Cuvântul lui Dumnezeu și, implicit, Biserica lui Dumnezeu!

Aceasta cu atât mai mult cu cât Dumnezeu „nu vrea moartea păcătosului ci să se întoarcă și să fie viu”, extrem de important căci poate să fie, alături de Împărăția izbăvirii și mântuirii- numită de noi Ma-GOG - Poporul lui Dumnezeu-Biserica- în Civilizația Creștină și Împărăția Viețuirii- numită de noi GOG, Popoarele care îl iubesc și-L ascultă pe Dumnezeu dar nu prin credința creștină autentică, dar respectă cu strictețe duhul celor 10 porunci, adică sunt popoare pașnice. Faptul că Biserica lui Dumnezeu sprijină Împărăția împărățiilor necreștine GOG nu oricum ci ca poruncă de la Bunul Dumnezeu este un atu exclusiv al Ortodoxiei lui Dumnezeu care, nu doar că acceptă ci chiar sprijină, întru viețuire pașnică, popoarele necreștine dar nu anticreștine.

Aceasta aduce în mod obligatoriu sprijinul popoarelor necreștine pentru acțiunile Bisericii lui Dumnezeu care acțiuni devin sprijin și pentru acestea.

Spunem aceasta pentru că la nivelul oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor, popoarelor se fac extrem de mari presiuni „care pe care”, foarte multe credințe religioase merg pe ideea crucial greșită de a conduce și a se împământeni în toate popoarele ca „religie absolută” peste întreaga planetă.

Prezenta cărticică, schiță, este un răspuns clar și ferm împotriva tuturor ecumenismelor și celorlalte izme care vor să stăpânească planeta, popoarele, prin „ciorbe” teologice de forma „CRISLAM”, aberații teologice de cea mai joasă speță, ba le numim chiar satanice.

Orice convenții ar face „partidele religioase” de pe planetă cu ecumenismele lor, sunt înșelăciuni diavolești care amețesc și amăgesc oamenii și popoarele privind viitoarele confruntări mondiale sau internaționale, orice „Mahdi”, venind cu sabia în numele credinței sale violente va arde oamenii și popoarele indiferent de convențiile lor.

Problema nu este de a face convenții diavolești, ne-sustenabile, ci de a-i ajuta pe toți credincioșii, în religiile lor, să-și curețe religiile, prin interpretări corecte, orice incitare la violență împotriva oamenilor și popoarelor de altă credință, cunoscând că „Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului”, indiferent pe cine identifică ei că ar fi păcătoșii.

Prezenta schiță Ergogetica Împărăției Cerurilor deschide foarte multe probleme, întrebări, solicită răspunsuri, pe toate planurile, de la cele teologice la cele geopolitice, probleme cruciale de gândire teologică, filosofică, politică, socială, pedagogică etc și nu ne putem permite nici măcar a le enunța acum.

Ne dorim, cu Voia Domnului să putem scoate măcar 8-10 cărți adiacente acesteia care să o aibă pe aceasta la început și care să dezbată măcar unele din problemele ridicate aici, căci noi acum am făcut doar o schițare a câtorva direcții cruciale de conducere, organizare, ierarhizare strategică pe principii adevărat creștine în ideea cercetării tuturor problemelor puse în discuție.

Primele schițe de proiecte nu le poate face un om și nici un grup de oameni, indiferent cât de competenți ar fi aceștia, proiectele ergogetice sunt mult prea complexe pentru a fi făcute pompieristic de către unii sau alții fără o pregătire temeinică anterioară de tip doctorat… Proiectele vor fi făcute de Biserica lui Dumnezeu, în Duhul Sfânt, după o re-catehizare extrem de profundă măcar a celor 144 de mii de stegari care să poată porni procesele ergogetice ARHI, ACAD, REGA. Din fericire Biserica Ortodoxă Română va avea un cuvânt duhovnicesc extrem de benefic și important pentru re-catehizarea ortodoxă.

Cred că vedem toți, chiar fără mare pregătire, că suntem în fața unor provocări unice în istoria omenirii, de viață și de moarte, cataclisme mondiale, războaie mondiale, molime, foamete, distrugeri, suferințe, lipsuri acute mondiale și, la aceste provocări mondiale trebuie să venim cu soluții viabile la nivel mondial, cu proiecte viabile, cu soluții viabile la nivel mondial care să potolească frica, groaza, disperarea oamenilor și popoarelor, reacția lor nebunească la provocările nebunești ale altora.

Pornirea către un nou tip de civilizație planetară este chiar imposibilă având în vedere că satrapii lumii au creionat de sute de ani, în amănunte și-n variante tipul de civilizație satanică ba chiar ei sunt la jumătatea drumului către finalul mondial al satanei, doar că satrapii consideră că Dumnezeu doarme, sau chiar a murit și i-a lăsat să facă ei ce vor cu oamenii și popoarele.

Chiar atunci când pare a câștiga definitiv vor vedea cum, în realitate au pierdut definitiv și omenirea, din durere și groază va pleca pe alt drum, pe Calea Domnului.

La tera-provocări sunt necesare tera-soluții și, implicit tera-proiecte pentru pornirea pe calea noii civilizații umane, Civilizația Creștină în, prin, întru Biserica Ortodoxă a Hristosului oamenilor și popoarelor, pentru izbăvirea și mântuirea lor.

Dumnezeu să ne lumineze pe toți!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 07 oct 2022

1. Ergogetica împărăției cerurilor, considerații generale

Din ce perspectivă trebuie să privim tot și toate ca să ne îndreptăm viața, ca să ne câștigăm viața de aici și cea de dincolo? Cum, cu ce ne putem ajuta pe noi înșine și unii pe alții ca să ne fie bine, mai bine? Dar oare ce este binele? Despre ce bine putem să vorbim?

Binele lumii este total opus binelui adevărat și cel de aici dar și cel veșnic… Doar cunoscându-L pe Dumnezeul adevărat, Voința, Lucrarea, Planul Său adevărat de izbăvire și mântuire a oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor și popoarelor putem să înțelegem și să lucrăm credința adevărată, adevărata milă, adevărata afecțiune, adevărata dragoste, adevăratul trai, adevărata slujire.

Căci în slujire, că vrem sau nu vrem se ascund toate și adevărata dragoste și adevăratul post și adevărata rugăciune și adevărata milă… făcând slujirea adevărată sau falsă.

Am spus că Ergogetica este Iconomia adevăratei slujiri sau, altfel spus, lucrarea maximizării adevăratei slujiri. Adevărata slujire care include și reflectă toate necesitățile și oportunitățile, tot, toată cunoașterea și înfăptuirea în adevăr, dragostea, credința, nădejdea, postul, rugăciunea, curajul, mila, răbdarea, smerenia,… tot, adevărata slujire lui Dumnezeu, oamenilor, creației, Planului lui Dumnezeu în Voia Sa.

Dar, dumnezeul căruia i te închini este Dumnezeu Cel adevărat? Închinarea pe care i-o dai este oare cea adevărată? Zeci de mii de închinări la zeci de mii de dumnezei deși toți cred că se închină Dumnezeului adevărat cu închinarea, slujirea adevărată. De aceea Unul este Dumnezeu dar oamenii Îl văd și-I slujesc în zeci de mii de chipuri, fiecare grupare fiind sigură că ea este în adevăr, ba chiar unele își impun dumnezeul cu sabia peste alte grupări, neamuri și popoare…

Dreapta cunoaștere este implicit și dreapta slujire „Şi aceasta este viața veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” Ioan 17,3

Dreapta cunoaștere implică dreapta slujire iar dreapta slujire adâncește și desăvârșește dreapta cunoaștere prin și datorită tuturor canoanelor, restricțiilor, condiționărilor pe care le implică, acea cale strimtă căci largă este calea amăgirii.

Creșterea științifică și tehnologică, acest fenomen inerent ființelor inteligente, mondializarea, ca fenomen extrem de natural al unei omeniri într-un spațiu finit de determinare și viețuire, duce obligatoriu la o evoluție, dacă se apucă pe o cale greșită, atunci evoluția pe acea cale, dacă este calea bună, evoluția pe acea cale… Erorile părelnic mici din urmă cu mileniile s-au transformat în erori cataclismice prin mondializarea datorată creșterii științifice și tehnologice. Au fost doar două cetăți ale spurcăciunii, Sodoma și Gomora, iar acum spurcăciunea sub-animalică a împânzit tot pământul. Războaiele informaționale, chimice, biologice, bacteriologice, sanitare, etc, pandemiile mai mult sau mai puțin provocate, vaccinurile cu modificarea ARN-ului, distrugerea omului și familiei, distrugerea națiunilor, setea, foamea, distrugerile apocaliptice de tot felul, catastrofele climatice naturale sau provocate, guvernarea mondială atroce pe principii indezirabile sau chiar spurcate și satanice, sunt doar câteva din extremele și, din păcate, realele probleme ale oamenilor, ale familiilor, neamurilor și popoarelor privind securitatea și viața lor, destinul lor… Oamenii aleargă la zeii și dumnezeii lor, la templele, adunările spirituale și bisericile lor pentru a afla ce și cum să facă pentru a ajunge cu cele mai puține pierderi de partea cealaltă a tuturor acestor probleme iar acolo primesc tot felul, zeci de mii de analgezice spirituale mai mult sau mai puțin rupte de realitate, căi de suportare a suferinței și necazurilor iar nu privind zidirea viitorului adevărat, real, concret, sigur. De la a nega și chiar batjocori răul și suferința incredibile care au venit până la a rămâne blocați, paralizați de tot ce se petrece, de la încrederea oarbă și surdă în guvernanții locali, regionali și mondiali până la negarea categorică a oricărei posibilități de scăpare din capcanele deja întinse și care îi sugrumă și arde pe toți, în acest vacarm de incertitudini, frici și disperări, mai mult sau mai puțin destăinuite, ne aflăm toți cei care avem măcar o vagă cunoaștere despre vremurile în care trăim.

Ne-a adus aici nu doar necunoașterea ci, mai ales, falsa cunoaștere, nu doar necredința, ci, mai ales falsa credință, nu doar neputința ci, mai ales, putința răului, putința imaginării și punerii în lucru a răului, înșelătoriei, cruzimii, aroganței, dorințelor demonice ale unora și necunoașterea, credulitatea, nepăsarea, frica, necredința și disperarea celor mulți, oameni și popoare, 90-92% din populația globului care suntem victimele minților și voințelor oamenilor demonici de 05% și a slugilor lor incredibile de 7,5-8%, stăpânii actuali ai lumii.

Zeci de mii de cărți se scriu și se vor scrie privind tot răul, distrugerile, suferințele, nedreptățile, atrocitățile pe care le suferă, încă din secolul trecut și le vor mai suferi încă oamenii și popoarele, cărți care devin documente de importanță inestimabilă pentru istoria popoarelor și lumii, dar, alături de acestea mai trebuie miile și zecile de mii de cărți necesare reconstrucției umane de după potopul de foc și durere, scrierile cuvintele, faptele acelor suflete și minți alese care nu doar să „stingă” acest Cataclism Energetic Global în care a intrat omenirea ci și să aducă, la nivel teologic, filosofic, politic și social a Zidirii Împărăției Cerurilor pe pământ, după poruncile, Tatăl nostru („vie Împărăția Ta, facă-se Voia Ta, precum în cer așa și pre pământ” și „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui…” și „Mergând învățați toate neamurile (popoarele), botezându-le în numele Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt!”, „Dați-le voi să mănânce..”, „Pentru că vouă vi s-a dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, ..”, „Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii,..” precum și altele… care arată nu doar înnoirea lumii ci chiar obligația creștinilor de a o face, nu oricum, în, prin, întru Bisera lui Hristos Domnul sub puterea Duhului Sfânt.

De-a lungul mileniilor, prin căderea și neascultarea de Dumnezeu, lumea s-a satanizat încetul cu încetul, pas cu pas până a ajuns lumea, sub conducerea satanică la stadiul satanic de azi, o formă a iadului pe pământ, o formă incredibilă de cădere umană, o inversare a valorilor umane, răul devine bine și binele devine rău, o formă absurdă, înjugată, instabilă și extrem de periculoasă viață în legea fără de legii, în legea contrară vieții, civilizația Lamehiană (Lameh din Cain, nu nepot al lui Enoh), o civilizație a răzbunării și nedreptății de șaptezeci de ori câte șapte, „infinita” răutate

A venit Hristosul oamenilor și popoarelor Care a adus Civilizația vieții, adevărului și dreptății, a milostivirii și iertării de șaptezeci de ori câte șapte, „infinita” înțelegere și bunătate, adică inversarea prin bunătate, cunoaștere, zidire și sacrificiu a inversării dată de răutate, necunoaștere, demolare și egoism, pe scurt: inversarea inversării, adică trecerea de la civilizația Lamehiană (a răzbunării și morții), la Civilizația Creștină, a dreptății, vieții și milei (pentru că mila în afara dreptății sprijină nedreptatea, adică moartea).

De aceea s-a spus cuvântul vieții: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui…, când? ACUM… Adică înaintea de a căuta și a te îngriji de ce vei bea sau ce vei mânca… Iar acest ACUM este de două milenii asupra noastră, dar omenirea nu a căutat „dreptatea lui Dumnezeu” și nici a face pe pământ „Împărăția lui Dumnezeu” după cum Hristosul oamenilor și popoarelor a poruncit TUTUROR, ci, pentru că li s-a părut că răul este suportabil și parcă „dracul nu-i chiar atât de negru”, au continuat cu ale lumii… Din păcate, chiar acum, când mai toți preoții și arhiereii consideră că trăim vremuri apocaliptice, chiar acum sunt mulți dintre preoții și arhiereii lui Hristos Domnul care se împotrivesc cu îndârjire nu doar lucrării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ ci chiar mărturisirii acestei voințe și Plan al lui Dumnezeu ca și când acestea ar fi împotriva ORTODOXIEI… Ce să mai cerem creștinilor care vin din an în Paște la Biserică și nici măcar n-au citit temeinic Sfânta Scriptură?

Sfânta Scriptură ne asigură de doar două trepte ale existenței umane pe pământ, nu trei, nu cinci, nu o mie…, două forme de civilizație. Este prima treaptă, prima formă de civilizație, așezarea umană pe dreaptă credință în toate ale vieții personale și comunitare adusă prin Moise, acum deja celebrele zece porunci împreună cu tot ce le însoțește, (Vechiul Testament) pentru persoană, familie, neam și popor, civilizație rudimentară care îți asigură doar existența pe pământ nu și mântuirea, îți asigură posibilitatea ÎNȚELEGERII și PRIMIRII veștii mântuirii nu și lucrarea mântuirii. A doua formă de civilizație, cu reguli clare atât pentru om și familie cât și pentru adunare, comunitate oricât de mică sau mare („unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu voi fi și Eu cu ei”), cu reguli clare pentru om, familie, adunare, ținut, neam popor și grup de popoare, Civilizația Creștină adusă prin marea Jertfă și minunata Înviere de Hristos Domnul și susținută permanent de apostolii și sfinții lui Dumnezeu, în, prin, întru Biserica Domnului, civilizație care este mântuitoare și fiecare om, familie, adunare, neam popor își asigură mântuirea în funcție de cum respectă Legea Dragostei lui Dumnezeu, în funcție de cum slujește în, prin, întru Biserica Domnului atât pe Dumnezeu și creația Sa cât și semenii (om, familie, neam popor), cei care au fost, sunt și vor fi, cei puternici și cei slabi, cei cunoscători și cei mai puțin cunoscători, cei vrednici și cei nevrednici…

Or, Ergogetica este tocmai Iconomia acestei drepte slujiri în, prin, întru Biserica lui Hristos Domnul, sub puterea și ajutorul Duhului Sfânt pentru desăvârșirea celor din Biserica lui Dumnezeu și pentru aducerea oamenilor, familiilor, adunărilor și popoarelor în Biserica lui Dumnezeu „pentru ca toți să fie una” după cum este Voia și Planul Domnului.

Pentru oameni și popoare acest proces de trecere de la lumea morții la lumea vieții, de la Civilizația Lamehiană la Civilizația lui Hristos Domnul este cu neputință datorită îndârjirii demonice și ajutorului demonic pe care-l au conducătorii lumii, dar, ce trebuie făcut și este cu neputință oamenilor și popoarelor va fi făcut pentru că este cu putință la Dumnezeu, Căruia nimic din ce este bun și de folos în Planul Său nu poate să-I fie cu neputință.

Despre limitele Civilizației Moiseice (după Moise), a vorbit clar Hristos în mai multe rânduri în Evanghelie dar și în pilda tânărului bogat care voia mai mult decât să trăiască pe pământ conform Legii Moiseice pe care o cunoștea și o practica, dar acest tip de civilizație asigură o minimă conviețuire între oameni, familii, adunări, ținuturi, neamuri și popoare.

Pentru accederea la o civilizație net superioară civilizației Moiseice care este și ea net superioară civilizației Lamehiene (satanice) trebuie înțeleasă și practicată zilnic și în orice împrejurare Legea Dragostei lui Dumnezeu adusă prin Marea Jertfă și minunata Înviere de Hristos Domnul iar această înțelegere și practicare nu se poate face decât și numai în Una Biserică adevărată, Ortodoxă, a lui Hristos Domnul, în Poporul lui Dumnezeu (Biserica) sub întreaga Lege a lui Dumnezeu, Legea Harului și nu a literei (căci „litera ucide iar harul dă viață”)

Procesul Marii Treceri, a omului și omenirii de la moarte la viață a început încă de la alungarea omului din rai, a fost înnoit și împuternicit de Hristos Domnul pe Sfânta Cruce și este continuat întru desăvârșire în, întru, prin Biserica Domnului, prin puterea și lucrarea Duhului Sfânt iar Hristos Domnul nu pogoară a doua oară până când oamenii nu-și vor face sarcina lor sub puterea Duhului Sfânt, după cum este prorocirea: „Stai de-a dreapta Mea până voi pune dușmanii Tăi așternut picioarelor Tale”, nu vine Hristos ca să facă ceea ce credincioșii creștini trebuie să facă… pentru ca, la un moment dat Hristos Domnul să pogoare în slava dată Lui de oameni și popoare!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Ioan Nicolae Mușat

Bo-Zău, 26 august 2022

2. Context general

Intenționăm ca în maxim 12 sau 13 episoade să dăm o extrem de scurtă Schiță a ERGOGETII, a acestei noi arte-științe a maximizării Dreptei Slujiri necesară atât pentru evaluarea corectă a stadiului omenirii și al Bisericii actuale cât și pentru schițarea viitorului strict necesar și obligatoriu al lumii dar și a Căii de cucerire a acestui viitor al lumii hotărât de Bunul Dumnezeu. De aceea informațiile nu sunt ușor de citit, de înțeles și cu atât mai greu de acceptat cu cât oamenii, adunările, ținuturile, neamurile și popoarele sunt mai îndepărtate de Dumnezeul cel adevărat, de Voia și Planul Său.

Mulți mă consideră mai mult sau mai puțin în afara Ortodoxiei cu cât ei înșiși sunt mai departe de ceea ce și cum trebuie gândit și acționat acum, în acest Cataclism Energetic Global în care ne aflăm, cu cât ei sunt mai îndepărtați de corecta interpretare și punere în lucru a Legii Dragostei lui Dumnezeu, a Voii și Planului Domnului cu Biserica și cu lumea întreagă. Descoperim Bucuria (Apocalipsa Bucuriei), Nădejdea, Dreapta slujire și Slava dar mult prea mulți nu vor să primească această Mângâiere! Nu învinuiți ca să nu vă scoateți pe voi înșivă ca vinovați!

Nu putem evalua situația în care ne aflăm și nici ce, unde și cum să acționăm ca oameni, familii, neamuri și popoare fără să știm bine, în termeni concreți, unde trebuie să ajungem, (Finalia), o creionare cât mai reală și inteligibilă a finalului stării în care trebuie să ne ajungem de aplicare concretă a Legii lui Dumnezeu, de la nivel personal, familial, local, la nivelul ținuturilor, neamului, poporului, până la nivel regional, internațional și global, la nivelul întregii lumi.

Cum să știi unde ești și ce-ți mai trebuie dacă nu știi unde trebuie să ajungi și ce și cum este acolo ca să fii primit?

De aceea Sinodul din Creta este de două ori vinovat, atât pentru ce-a făcut și nu trebuia să facă (nu intrăm în amănunte acum) cât și prin ceea ce trebuia să facă pentru a aduce o imagine ORTODOXĂ a viitorului și nu a făcut, demonstrându-se prin aceasta cât de slabă și neputincioasă este „ortodoxia noastră”-cea pe care o propovăduim și-o practicăm noi la scară planetară- și mai ales că nu știe și nu poate să dea un răspuns ortodox, clar, concis și adevărat, frământărilor lumii actuale.

Ortodoxia este și trebuie să fie mereu „Lumina lumii”, lumina pentru toți, oameni, familii, ținuturi, neamuri, popoare, regiuni și pentru întreaga lume și marii mireni, monahi, preoți și arhierei, pregătiți de Bunul Dumnezeu, vor da, cu siguranță, toate răspunsurile necesare, nu oricum, ci în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, nu un om SINGUR dă răspunsurile de la Domnul ci sobornicitatea, nu unirea oricare, (chiar și în biserici sau între biserici), ci doar sobornicitatea, care este o unire în Domnul cu totul specială.

Ortodoxia este în luptă cruntă cu această lume iar nu slujnica ACESTEI lumi demonice, așa cum sf. Ioan Botezătorul nu a fost slujitorul regelui și nici al lui Pilat dar nici slujitorul oamenilor lui Baraba. Iar răul făcut acum de șefii statelor și de șefii șefilor statelor este incomparabil mai mare cu situația de atunci.

Învierea Mântuitorului, formarea prin Duhul Sfânt a Bisericii lui Dumnezeu, jertfa miilor și zecilor de mii de sfinți de-a lungul celor două milenii oare nu trebuia să formeze creștini înțelepți și puternici pregătiți pentru aceste sarcini atât de mari de mărturisire cu cât căderea socială globală de azi este cu mult mai mare decât pe vremea sfântului Ioan Botezătorul?

Problema acestei lumi nu este atât moartea a milioane și sute de milioane de oameni din vina satrapilor care conduc ci problema este moartea acestora zadarnică, nepregătiți, neîmpărtășiți cu Duhul și Trupul Mântuitorului, măcelărirea lor în staul, cu capul în jos, cu sufletele și mințile și trupurile legate, indiferent din ce țară sunt, indiferent din ce zonă, indiferent de credință.

Problema este că acest măcel (sub toate formele lui) nu încetează ci se amplifică enorm peste zece, douăzeci, patruzeci de ani și această amplificare crește exponențial cu creșterea revoltelor și războaielor, conflictelor interne și externe, cu creșterea ponderii calamităților naturale sau provocate, cu zecile sau sutele de încercări de schimbare a conducerii după cum vor sau impun unii sau alții…

Omenirea nu a vrut Jugul lui Hristos, nu a vrut nici să știe despre ce este vorba iar acum, pentru a-l lua, trebuie să facă sacrificii de zeci de ori mai mari (pentru că sataniștii au preluat cu mult mai mult puterea decât în urmă cu două-trei sute de ani), iar dacă nu-l iau acum, cu zeci de sacrificii mai mari și mai multe, îl ia peste 50-70-100 de ani cu sute de sacrificii mai mari, mai multe, mai dureroase, dar, de îmbrăcat acest Jug al Vieții tot o va face chiar dacă, pe moartea, durerea și disperarea oamenilor și popoarelor mai fac zeci sau sute de experiențe absurde de conducere, organizare, ierarhizare, decizionare și acțiune.

Omenirea nu a vrut Jugul lui Hristos, Jugul Vieții și acum suportă jugul morții și suferinței care este, de fapt, un clește cu mii de fălci care o toacă, la figurat dar și la propriu, din toate direcțiile, pe toate planurile, indiferent de cum s-ar zvârcolii oamenii, familiile, adunările, ținuturile, neamurile și popoarele ca să iasă din teascul morții și suferinței.

Spunem aceasta ca să vă dați jos, de este nevoie, chiar cu ranga, vălul ce vă acoperă sufletele și mințile, vălul cumplitelor plase de înșelătorii cu care oamenii și popoarele sunt înlănțuite și să nu vă mai încredeți că va fi suportabilă viața, niciunde, în niciun popor sau zonă, până când nu se vor lua măsurile clare, hotărâte, verificabile și inalienabile după Voia și Planul lui Dumnezeu, de la om la popor, la planetă.

În plasa înșelătoriilor sunt toate, de la descurajarea oamenilor și popoarelor că nimic nu se mai poate face și dracii, sau extratereștrii sau reptilienii (etc) au preluat definitiv puterea până la înșelătoria înșelătoriilor că a venit Însuși Hristos Domnul, pe norii cerului pentru a face dreptate și bunăvoință cu oamenii și popoarele, căci acela nu-i Hristos Domnul ci chiar antihristul, nenorocitul nenorociților, căpetenia răului pe pământ ajutat de satrapii săi (unii chiar din rândul creștinilor sau chiar al ortodocșilor, mireni, preoți, arhierei).

Dacă sunt cunoscute și recunoscute 333 de Canoane, Porți ale Adevărului din care rezultă, GROSIER, Calea Cunoașterii și Poarta (Ușa) Adevărului atunci Falsul este dat de determinarea eronată a oricărei părți, a oricărui Canon (Poartă), rezultând de aici nu doar o infinitate de posibilități de falsificare a adevărului dar și o infinitate de posibilități de nedeterminare, de blocare a accesului la Adevăr. De aceea se pot face miliarde de miliarde de scenarii false care să aibă în expunere 97-99% adevăr, așa cum, analizând ADN-ul cimpanzeilor (care au peste 98% ADN-ul asemănător cu cel uman) i-ai numi oameni deși nu sunt.

Datorită acestor grozave înșelătorii ascunse prin adevăr se ajunge la așteptări cu totul aberante…

Hristos NU POATE să vină acum pentru Judecata de Apoi pentru că nu sunt împlinite condițiile venirii Sale;

a) nu sunt încă popoarele BOTEZATE la ortodoxie care să experimenteze Legea Dragostei lui Dumnezeu, Legea Cerului pe pământ,

b) pentru că nu „toată făptura (omenească)” cunoaște Sfânta Scriptură pentru a fi judecată după felul cum s-a raportat la Cuvântul, Mila și Darurile Domnului,

c) pentru că, nefiind acestea, omenirea nu-L poate primi în Slava care I-o datorează Mântuitorului și Sfintei Sale Măicuțe (după cuvântul: mă vor fericii toate neamurile) și, în sfârșit,

d) pentru că Hristos este Primul, în cer și pe pământ care RESPECTĂ cu strictețe și deplin Voia și Planul lui Dumnezeu („Șezi de-a dreapta Mea până voi pune dușmanii Tăi așternut picioarelor Tale” dar și altele…).

Noua ordine mondială, cea adevărată, care se va împlini cu adevărat, ca plinire a poruncii Domnului: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui”, Adevărata nouă așezare și ordine mondială a fost poruncită de Hristos Domnul și o va împlini în, prin, întru Biserica Sa, iar ce numesc aceste slugi ale satrapilor „Noua Ordine Mondială” este, de fapt, noua UCIDERE mondială a oamenilor și popoarelor, ucidere care a fost deja de-a lungul mileniilor dar acum este sub o nouă, inteligentă, subversivă și devastatoare formă.

Deci, Dumnezeu a poruncit o GLOBALIZARE a binelui, a corectitudinii și dreptății, a milei și întrajutorării, a adevărului și vieții, a cunoașterii și bunăstării iar satrapii vin cu o globalizare a răului și minciunii, a nedreptății, sadismului și fricii, a înșelătoriei și morții, a necunoașterii și neputinței și toate instituțiile statelor ba chiar și 80-90% din cele private internaționale sunt cooptate programului satrapilor de distrugere a lumii.

Cui să ceară oamenii și popoarele ajutorul dacă nu Bisericii Ortodoxe a lui Dumnezeu, acolo unde sunt Cheile Cerului, acolo unde este Lumina Lumii?

Ce ne facem când chiar reprezentanții naționali și mondiali ai Ortodoxiei lui Dumnezeu nu știu sau se fac a nu cunoaște răspunsul INTEGRAL pentru oameni și popoare, Noua Construcție Ortodoxă a Lumii? Ne lepădăm de Ortodoxia lui Dumnezeu și căutăm răspunsurile la Islam sau la budiști sau la protestanți sau la CRISLAM, MISA, NEW AGE, ori la vraci? Aruncăm adevărul, (viața), pentru că nu știm să-l folosim, să-l trăim?

Vom desființa poliția pentru că polițiștii nu-și fac treaba ori judecătoria pentru că judecătorii nu-și fac treaba sau politica pentru că politicienii nu-și fac treaba și în loc să promoveze binele social promovează moartea socială?

Nicidecum… Se mai pot face o sută sau o mie de încercări sociale naționale și globale cu costuri de miliarde de vieți omenești și miliarde de miliarde de suferințe și nedreptăți, (dacă oamenii sunt potrivnici Căii Adevărului) dar, până în sfârșit, tot Calea Adevărului vor adopta, ca oameni și popoare, după ce vor fi sătui până peste cap de rele, moarte, suferință, nedreptate, neputință, impredictibilitate, insecuritate, boli, excrocherii (mari și mici, naționale, zonale, planetare), sătui de tot răul. Dar, oare de ce atâta suferință și moarte adăugată când știm deja că nu putem fi în Viață fără să primim Jugul Vieții, Evanghelia adevărată?

Marea problemă în conducere, organizare, ierarhizare, decizionare nu sunt atât necredincioșii cât mai ales rău-credincioșii pe miile lor de paliere și direcții, aceia care cred cu tărie în „ceva” chiar dacă acel „ceva” este absurd și un alt mare segment fiind format de sfertodocșii alături de semicreștinii, cei care primesc doar ce vor și cum vor ei din Adevăr, cei care mai știu câte ceva din ortodoxie sau creștinism și cred că ceea ce știu ei este suficient pentru a lua deciziile corecte, din care cauză sunt mii de cristoși falși care fac atât de mari probleme și aduc atât de mari necazuri și Bisericii, dar, prin aceasta, și oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor și popoarelor.

Când creștinii nu cunosc creștinismul, când ortodocșii nu cunosc ortodoxia, în proporție de 70-90% (pe alocuri), când capii naționali și mondiali ai Ortodoxiei lui Dumnezeu nu expun, nu mărturisesc, nu lucrează, la nivel local, național și global, la nivelurile teologic, filosofic, politic, social, profesional, Ortodoxia Integrată a oamenilor și popoarelor, (viitorul lumii prin Vestea Bună (Evanghelia) dăruită nouă de Hristos Domnul, nu oricum, ci prin minunata Jertfă pe sfânta Cruce), oare ce ne așteptăm să fie la nivelul oamenilor, familiilor, adunărilor, instituțiilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor, la nivelul întregii lumi?

Fanaticii direcțiilor religioase mincinoase, rele, potrivnice, au preluat oamenii și popoarele, întreaga lume, măcelărind-o cum vor ei, trecând-o prin toate sitele lor pentru a-și atinge scopul lor satanic, NU SCAPI din cleștele lor, indiferent pe ce cale ai căuta ca om, familie, ținut, neam popor să scapi din strânsoarea, din cleștele lor, al tuturor nenorocirilor și falsurilor.

Ei, fiii întunericului, satrapii și slugile lor, în credința lor diabolică, sunt de zeci și sute de ori mai uniți și mai cooperanți și mai sârguitori în a-și împlini sarcinile decât sunt încrezători și uniți și cooperanți Fiii Luminii.

Singur Ortodoxia, Calea Mântuirii este singura cale dintr-o infinitate de căi pentru ca oamenii, familiile, neamurile și popoarele să iasă din necaz prin dreaptă închinare și slujire de aceea trebuie să ne concentrăm, acum, cu toată ființa, pentru maximizarea cunoașterii și lucrării dreptei și sfintei slujiri a Voii și Planului lui Dumnezeu, Liturghia oamenilor și popoarelor!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat. Bo-Zău, 05 Sept 2022

3.Înnoirea înnoirii

Mângâierea transmisă, dată, de noi, nu este zadarnică chiar dacă unii nu vor s-o folosească ori o privesc cu neîncredere, alții o blamează, alții o transformă într-o nouă formă de satanism, alții fac orice pentru a o discredita discreditându-mă pe mine, păcătosul.

Și Dumnezeu și Maica Domnului și tot cerul, toți cei de sus vor să ne salveze prin izbăvire și mântuire dar nimeni nu poate să treacă peste voia noastră căci Însuși Hristos Domnul a fost și este obligat să ne respecte libertatea de alegere pe care ne-a oferit-o încă din început.

Depinde de noi dacă alegem moartea sau Viața acum, cât mai urgent sau o vom face după alte miliarde de miliarde de suferințe. Dar, de ales Viața oricum o vom alege, altfel nu se poate!

Anul 2020 a reprezentat un moment cu totul special pentru omenire, a fost anul în care s-a oprit participarea poporului la Liturghie, la închinarea pe care trebuia s-o aducă lui Dumnezeu, datorită presupusei și provocatei pandemii, nu întâmplător al virusului „corona”, (Coroana). Oricine analizează cu discernământ ce se întâmplă în lume doar în ultimul secol și mai ales din 1989 încoace, observă că lucrurile se petrec cu o rapiditate extrem de suspectă, în direcții extrem de noi de interpretare și abordare a lumii și întregii creații, iar această grabă nebună în lucruri cruciale, cardinale esențiale este menită să buimăcească diabolic oamenii și popoarele încât să reacționeze absolut neadecvat, aceasta mărind exponențial riscurile la care sunt supuși pe termen lung, foarte lung chiar definitiv, riscuri amplificate de vești și amenințări privind război mondial, cataclisme de tot felul, foamete, sete, distrugeri inimaginabile, venirea extratereștrilor, etc.

În această situație oameni și popoare caută răspunsul cel adevărat, cel corect și sigur, de la Bunul Dumnezeu, pentru a ști ce și cum să facă, deși răspunsul definitiv și irevocabil a venit deja de două milenii, Vestea Bună este la noi, adusă prin minunata Jertfă și Înviere de Hristos Domnul, Cheile Împărăției cerurilor sunt la noi, răspunsul ESTE deja la noi în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu… De ce nu este cercetat, cunoscut, folosit, de ce oamenii și popoarele nu se încred în Hristos Domnul și Biserica Sa?

Este o necunoaștere cumplită și o cunoaștere eronată – diabolică, întoarsă, inversat prin mijlocirea diavolului, slujitorilor săi și a tuturor înșelaților tocmai ca să piardă pe cât mai mulți de la adevăratul botez, de la adevărata credință, adevărata slujire, de la izbăvire și mântuire.

Nu ne putem lămuri unde avem de ajuns, cum arată pentru toți Finalul (Finalia) și nici care este Calea pentru noi toți, oameni, familii, neamuri, popoare de a ajunge, cu cât mai mici pierderi și suferință, la Final, dacă nu aflăm toate, dacă nu ne încredem total în, prin întru Biserica lui Dumnezeu, SINGURĂ ORTODOXIA ne poate arăta Calea pentru toți și pentru fiecare în parte, pentru toate fazele Căii pe care o avem de străbătut ca să ajungem la izbăvire și mântuire. De aceea trebuie să abordăm absolut toate ale închinării și slujirii lui Dumnezeu dintr-o perspectivă duhovnicească cu mult mai profundă, să căutăm, după porunca Domnului, „mai adânc”! Prima formă a Bisericii lui Dumnezeu a fost de catacombe, diversă, liberă și din această cauză au fost introduse multe erori … (cu voie sau fără de voie). De aceea, de la primul Sinod s-au făcut eforturi mari de UNIFICARE și concordare temeinică a ritului ortodox de liturghie a oamenilor dar și o descoperire a Ortodoxiei în spațiul public, practicarea în spațiul public a identității creștinilor, formă care a fost suficientă pentru Biserica lui Dumnezeu până în anul, de mare provocare 2020, când au fost opriți credincioșii de a-și practica în libertate dreapta și sfânta închinare la Bunul Dumnezeu. De aceea încă din 2020 s-a pornit înnoirea Bisericii lui Dumnezeu, aceeași așezare în Duhul Sfânt, prin har, a dreptei și sfintei închinări, dar, într-o fază cu mult mai profundă și integrată a sfințirii, învățăturii și păstoririi, de la oameni, (nivelul treptei întâi) la oameni și popoare, (nivelul treptei a doua), deci, cu mult mai profund și cu mult mai larg și cuprinzător decât a fost până atunci. Trecerea Bisericii de la prima fază, cea de catacombe, la a doua fază, cea la nivel social, s-a făcut treptat, avându-se nevoie de șapte sinoade de căpătâi care au putut să stabilizeze UNIFICATĂ în dreapta credință, iar aceste două faze sunt ale primei trepte a Bisericii, treapta de închinare, slujire, liturghisire a persoanei (oamenilor) unde s-a făcut implicit și pastorația dar și învățătura la nivelul persoanei, (oamenilor), cu oarecari încercări de împărăție creștină care aveau să eșueze întrucât nu erau condițiile necesare (teologice, filosofice, sociale, științifice, tehnologice, etc) pentru sfințire, învățătură și pastorație, pe toate criteriile, în toate domeniile, la nivelul adunărilor, neamurilor și popoarelor, la nivelul întregii lumi.

Înnoirea lumii începe, cum este și firesc, cu înnoirea, prin creștere duhovnicească, a credinței, nu oricum, ci în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, în Hristos Domnul, prin Duhul Sfânt, înnoire, creștere duhovnicească a credinței ortodocșilor care are drept consecință o viziune mult mai profundă a credinței, a dreptei închinări, a dreptei slujiri și, prin acestea, o viziune mult mai profund duhovnicească a sensului și datoriilor creației, a Bisericii, a ortodoxului atât în raport cu oamenii cât și cu popoarele și omenirea, care au drept consecință restructurarea și înnoirea a toate, a relațiilor și activităților interumane, inter-adunări, (neamuri, popoare), internaționale și mondiale.

De aceea se Înnoiește Biserica nu doar crescând duhovnicește ci, în consecință, refăcându-și prin înnoire duhovnicească toate structurile pentru a putea să îndeplinească marile și minunatele sarcini de sfințire, învățătură și pastorație a adunărilor (de orice fel), a neamurilor, a popoarelor și a lumii.

Deci, pe deoparte avem lucrarea satanică a satrapilor, de spurcare, satanizare, distrugere, subordonare și cotropire a oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor, popoarelor și lumii prin Noua ordine mondială a întunericului, morții și deznădejdii și, pe de altă parte avem lucrarea dumnezeiască a Bisericii lui Dumnezeu de sfințire, îndumnezeire, înnoire, eliberare și împuternicire a oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor, popoarelor și lumii prin Noua ordine, așezare a toate în Lumina adevărată, în Viața și nădejdea adevărată, nu oricum, ci în, prin, întru Biserica una a lui Dumnezeu.

Procesele sunt ireversibile și, evident, antagonice definitiv și irevocabil iar timpul, perioada de câștigare a Vieții de către oameni, neamuri și popoare depinde extrem de mult de râvna și puterea și determinarea cu care acestea vor și luptă pentru adevărata Viață prin adevărata închinare și slujire, adică exact procesul ERGOGETIC despre care vorbim.

Nu întâmplător scriem acestea azi, în marele praznic împărătesc al Nașterii Maicii Domnului, arătarea mai pe față a Nașterii Lumii Noi a Mântuitorului, căci Maica Domnului este și Maica lui Hristos Domnul, dar și Maica Apostolilor, Biserica și Maica Bisericii, Noua Evă, Maica Lumii Luminii.

Este adevărat că pe Maica Domnului o vor fericii toate neamurile, deci Biserica lui Dumnezeu va fi fericită de toate neamurile căci Maica Domnului este Maica Noii Lumi (de aceea se numește Maria, adică Ma-Rhea (în vechime Rheia, Geea, erau numele lumii, omenirii. De aceea Tărâmul nostru era numit și Hiperboreea, adică Hiper=Cu totul deasupra, Bo=Cuvântul, Rhea=pământenilor, adică, în tâlcuire, Cuvântul-Cel-Mai-de-Sus-al-Pământenilor… Dar, Cuvântul cel mai de sus al Pământenilor l-a spus Maica Domnului care a acceptat să-L nască pe Mântuitorul lumii, deci, Maica Domnului este reprezentanta cea mai autorizată a Hiperboreenilor, a noastră, a celor coborâți din pelasgi, hiperboreean, geto-daci…

Rugul aprins din Vechiul Testament este prefigurarea Răstignirii Domnului (Lumina (focul) pe lemn), iar Ieșirea evreilor (de carne, IȘ-RA-EL de carne) din robia egipteană este prefigurarea ieșirii creștinilor de sub robia lumii satanice (a noului egiptenism planetar).

Cum evreii (IȘ-RA-EL de carne) a fost dus la necredincioși (egipteni) pentru a supraviețui și a se înmulții tot astfel evreii de duh (IȘ-RA-EL de duh, creștinii) au fost trimiși în lume pentru a supraviețui (în Israel erau vânați cu mult mai mult decât în afară, o spune chiar Apostolul Pavel, fostul prigonitor Saul, dar și după aceea) și a se înmulții (din Faptele Apostolilor și istoria Bisericii).

„Societatea DESCHISĂ” pe care o promovează satrapii cu toate slugile lor este o societate deschisă către moarte, către dependența totală de o elită a morții și sclaviei sub toate formele, o societate supusă sub toate formele guvernamentale și private bisericii satanice, iar Biserica lui Dumnezeu, de două milenii, prin marii mireni, preoți și arhierei ai Domnului, a adus o societate deschisă conlucrării sinergice cu Dumnezeu, o societate deschisă vieții adevărate, demnității adevărate în și prin Hristos Domnul, nu oricum ci în, prin, întru Una Biserica Domnului, prin Duhul Sfânt, sub ocrotirea Maicii Domnului.

Satrapii au „deschis” porțile iadului pe pământ pe care l-au numit rai, societatea tuturor posibilităților spre degradare și moarte prin diferitele înșelăciuni și acum, din păcate, oamenii și popoarele s-au prins în „hora morții” fiind cumpărate cu mulți arginți strălucitori și promisiuni deșarte.

„Ieșiți din mijlocul lor” zice Domnul Savaot, ieșiți din jocul lor ucigaș până când nu vă pierdeți și sufletul și viețuirea!

Despre această IEȘIRE a creștinilor adevărați, a lui IȘ-RA-EL de duh, a ortodocșilor din imperiul egiptenismului modern, de sub puterea Noului Babilon și a Târfei mondiale cu cupa plină de scârbe cu care amețește, îmbată și înnebunește oamenii și familiile, adunările și ținuturile, neamurile și popoarele lumii, despre această IEȘIRE sub puterea Celui PreaÎnalt vorbește ieșirea evreilor de carne, în vechiul Testament, ieșirea din robie spre Tărâmul Făgăduinței…

Această adevărată ieșire din robie a umanității, pe care a pregătit-o Dumnezeu încă de la întemeierea lumii și pe care a sigilat-o Hristos Domnul prin minunata Jertfă pe sfânta Cruce și prin minunata Sa Înviere, nu se putea face oricând și nu se poate face oricum, ba chiar nici sfinții care au văzut și au vrut să mărturisească despre aceasta nu au putut-o face până când oamenii, familiile, adunările, neamurile și popoarele nu erau pregătite ca să primească ELIBERAREA, până când nu erau pregătite toate (în Ergogetică este Canonul, legea CONGRUENȚEI) pentru a se putea primi Eliberarea, căci altfel, această eliberare ar fi fost cu mult încurcată și zădărnicită în inima și mintea omului de către biserica satanică și toți slujitorii ei demonici.

De aceea nu se putea face Marea Trecere de la moarte la Viață a omenirii fără creșterea duhovnicească a Bisericii, fără înnoirea duhovnicească (dar și structurală) a ei ca să poată răspunde noilor cerințe pe care le are în noua treaptă a creștinismului cerințe pe care nu le-a avut până în 2020, așa cum evreii de carne n-au plecat din vechiul Egipt până când nu erau toate pregătite pentru aceasta, și Moise și evreii ba chiar și Faraonul pentru a da răspunsurile pe care le-a dat (în vorbe sau acțiuni).

Biserica lui Dumnezeu este și Poporul lui Dumnezeu, născut prin voință liberă a persoanei, dar este și singura instituție sacră, divino-umană, autorizată a cerului pe pământ prin care sunt oficiate, susținute și aprobate toate tainele cerului pe pământ (deci nu „o instituție”…), singura instituție care ESTE Împărăția cerului pe pământ și care este însărcinată cu împlinirea tuturor poruncilor Domnului, Voii și Planul lui Dumnezeu cu și privind oamenii, familiile, adunările, ținuturile, neamurile și popoarele. Biserica lui Dumnezeu nu este doar locul liturgic, sfințitor al oamenilor și popoarelor și lumii, ci este și locul dar și puterea învățăturii și pastorației oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor, popoarelor și lumii, nu oricum, ci prin Hristos Domnul în Duhul Sfânt, de aceea s-a spus „Eu voi fi cu voi fi până la sfârșitul veacurilor”. Hristos Domnul este în Biserica Sa nu doar teologic sau filosofic ci chiar real, prin Trupul și Sângele Mântuitorului, împărtășania.

Hristos Domnul fiind în Biserica Sa permanent, dar și pentru că Hristos Domnul este Împăratul împăraților (deci- Conducătorul absolut), Arhiereul arhiereilor (deci-Sfințitorul absolut) și Învățătorul învățătorilor (deci- Învățătorul absolut), de aceea și Biserica Sa, fiind Trupul Său, are și împlinește sarcinile Sale cu puterea Sa, prin Duhul Sfânt care lucrează în oamenii Bisericii dar și în toată creația. Duhul Sfânt lucrând în Biserica lui Dumnezeu pentru desăvârșirea (în toate privințele) a oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor și popoarelor, lucrează în afara Bisericii (a celor botezați) pentru a-i aduce în Biserica lui Dumnezeu, sub ocrotirea Maicii Domnului!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat. Bo-Zău, Prăznuirea Nașterii Maicii Domnului, 08 sept 2022

3. Ne omoară păcatele noastre.

Nu știm să ne vedem și să ne luptăm pentru a ne realiza interesul, nici în valoarea imediată, nici în cea finală și de aceea murim ca oameni și popoare, ba chiar ne lăsăm omorâți ca oameni și popoare. Nu știm și nu fructificăm valoarea omului pentru poporul său nici valoarea poporului pentru omul din sine și de aceea ne distrug satrapii ca oameni, familii, ținuturi, neamuri, popoare sub falsul steag al omului planetar rupt și independent de tot, de Dumnezeu, de Biserică, de familie, neam, istorie, destin… Un diabolic miraj al independenței care, de fapt, este o atragere puternică în dependența de lucrările demonice ale distrugerii și autodistrugerii umane pe direcțiile întunecate ale noului umanism- dezumanizant. Suntem vinovați de moartea noastră și a alor noștri încă de secole, acele secole pe care le-am pierdut prin nefolosirea corectă a Cheilor împărăției Cerurilor, Cheile Vieții, care sunt la noi încă de la întemeierea Bisericii. Nu le-am căutat mai întâi pe cele ce ne-a poruncit Hristos (Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și Dreptatea Lui…), ci noi le-am căutat pe ale noastre și ne-am lăsat omorâți de păcatele noastre și ale părinților noștri.

Din păcate… păcatul este privit doar ca o cădere personală cu efecte grave personale privind mântuirea, dar, păcatele au efecte extrem de grave la nivel național și mondial privind nu doar mântuirea ci și izbăvirea.

Iarăși, din păcate, nu se cunosc legăturile extrem de adânci între mântuire și izbăvire, nu se cunoaște ce este izbăvirea nici din punct de vedere teologic cu atât mai puțin din punct de vedere filosofic, politic, social, național, profesional…

Salvarea oamenilor, popoarelor și lumii nu vine de la sine, nu vine oricum, oricând, nu este făcută de oricine, nu vine când vrem și cum vrem noi ci doar așa cum trebuie, când trebuie, prin aleșii lui Dumnezeu, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, așa și numai așa. Cine caută în altfel salvarea, adică izbăvirea și mântuirea se înșală și pe sine înșelându-i și pe alții, oameni, familii, adunări, neamuri, popoare provocând sieși, propriilor familii, adunări, ținuturi, neamuri și popoare extrem de mari daune prin ce fac, cum fac dar și prin ce nu fac din cele ce ar trebui să facă, din propriu interes.

Satrapii sunt elitele mondiale ale răului care au reușit să aducă în sclavia lor elitele mondiale profesionale pe toate domeniile de activitate și care știu foarte bine să țină sub sclavia lor toate sistemele de conducere mondiale și internaționale, toate marile concerne de orice fel toate agențiile de informații importante, semnificative din toate blocurile mari de interese care sunt, în realitate, capetele Balaurului cel vechi, astfel încât, în modul cel mai concret și efectiv, oamenii și popoarele lumii sunt deja într-o închisoare din care nici teoretic și nici practic, omenește, nu pot ieși, indiferent ce ar face.

Necredincioșii sunt blocați și sunt masa de manevră în toate părțile între adevărații și drepții credincioși și miile de direcții ale rău-credincioșilor pe toate formele de credință.

Toate grupările, absolut toate care conduc acum lumea sunt conduse de elite dar aceste elite sunt un mare și divers compozit dintre elitele profesionale cu elite ale înșelăciunii, furtului, fraudelor de tot felul, intimidărilor, etc.

Toate popoarele, mari sau mici sunt în pericol evident întrucât satrapii au mare nevoie de regionalizări prin care să dispară atât forța de reacție financiară, alimentară, energetică, economică etc, astfel încât zidurile închisorii globale să se strângă tot mai mult sub presiunea tot mai mare a transnaționalelor ce aparțin satrapilor. Mai supraviețuiesc națiunile mari care sunt acum vectorii de forță ale diferitelor Capete ale balaurului mondial, SUA, China, Rusia, Turcia etc și sunt încă menținute acestea, nu sunt încă implodate pentru a distruge, cu ajutorul lor, celelalte națiuni minoritare. Din acest scenariu al întunericului global face parte și războiul din Ucraina dar și celelalte focare de conflict regional și internațional care se vor activa în următorul deceniu, inclusiv crizele regionale, internaționale și mondiale provocate, crizele energetice, alimentare, identitare, bancare, sanitare etc.

Toate duc la erodarea la maxim a guvernărilor naționale și provocarea nu doar a conflictelor externe de orice fel ci și la provocarea conflictelor interne de orice fel, împărțind fiecare popor în mai multe părți cu opinii conflictuale, pe baze reale sau imaginare, inclusiv pe reacția la deciziile guvernelor implantate de ei, stare conflictuală permanentă (religios, etnic, ideologic, sociologic etc), stare conflictuală care, sub presiunea valurilor insuportabile ale tuturor crizelor provocate să ducă la răzmerițe și, dacă este posibil, la războaie interne în cât mai multe țări, pentru a se ruina grozav fiecare popor, mare sau mic și, în consecință, nu doar să accepte ci chiar să ceară guvernarea mondială pregătită deja de satrapi, guvernare administrată pe mari regiuni după cum sunt capetele Balaurului mondial.

Omenirea este prinsă în acest Clește cu sute de fălci pe toate criteriile și domeniile iar ieșirea din această situație infernală a oamenilor și popoarelor este posibilă doar prin distrugerea acestui Clește al satanei, distrugere care nu este omenește posibilă (nici teoretic și cu atât mai puțin practic) deoarece sutele de fălci ale cleștilor SUNT VII, adică se regenerează cu viteze și accelerații enorme, iar zvârcolirile oamenilor și popoarelor nu fac decât să adâncească strivirea lor, creșterea neputinței și dependenței lor de satrapi și planurile lor diabolice.

Toate acestea nu puteau fi spuse de nimeni înainte de 2020, ba chiar și acum, după ce sute de voci din teologie, filozofie, științe, afirmă diverse aspecte ale distrugerii globale programate, sunt cu efecte minime asupra oamenilor și popoarelor… și vă întrebați cum și de ce este aceasta, de unde își iau satrapii atâta putere, atât de construcție malefică, de acțiune, de regenerare?

Din păcatele noastre, ale fiecăruia dintre noi, mai cu seamă din păcatele celor mari și puternici își iau satrapii forța dar și energia pentru a ne distruge în toate felurile, ca oameni și popoare, ca ființe umane și, cu cât suntem noi mai păcătoși cu atât luăm de la Fiii Luminii puterea și o dăm fiilor întunericului, satrapilor mondiali!

Să arătăm cum facem noi de ne autodistrugem ca oameni și popoare prin păcatele noastre nu este posibil în câteva zeci de pagini mici spațiu în care nu putem face nici explicarea pe înțeles a cauzelor morții și nici explicarea Stingerii Cataclismului Energetic Global, Marea Trecere a oamenilor și popoarelor lumii la Viața cerească pe pământ, explicarea treptelor, fazelor adevăratei și sfintei slujiri (ERGOGETICE) în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, prin Lucrarea Duhului Sfânt iar aceasta datorită duhovniciei extrem de slabe a oamenilor și, prin ei, în mod fatal, a familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor.

Vrem să fim creștini dar nu cunoaștem Sfânta Scriptură, Cuvântul lui Dumnezeu, nu citim Biblia nici măcar de 4-5 ori în viață, vrem să fim creștini dar nu suntem în Biserica Ortodoxă a lui Dumnezeu și nu slujim ei ci satrapilor lumii și instituțiilor întunericului pe care ei le numesc ale „luminii”, ale „umanismului” și „umanității”, vrem să fim creștini dar nu dăm tot ce avem, tot ce suntem lui Dumnezeu adevărat, Ortodoxei Biserici a lui Dumnezeu pentru ca să primim de la Dumnezeu, prin Biserică, tot ce avem nevoie, dar, mai ales, harul și Mila Domnului…

Vrem să fim creștini dar lucrăm în tarlalele satanei tot timpul și proiectelor lui și viziunilor lui și lucrărilor lui ne dăruim gândirea, puterea, mărturisirea, lucrarea, ba chiar ne certăm cu ai casei când ei sunt împotriva globalizării întunericului și minciunii și hoției și sodomiei și a tot răul, pe argumentul extrem de pervers că fiecare ființă umană are dreptul să creadă ce vrea, să spună ce vrea, să facă ce vrea, ba mai mult, să folosească spațiul public pentru a-și aduce în societate aberațiile, ba mai mult, să folosească școlile, ba chiar și grădinițele pentru anti-omenescul și anti-naturalul pe care-l propagă pentru formarea oamenilor întunericului și morții.

Dacă una este Calea izbăvirii și mântuirii, Calea Vieții, iar căile distrugerii și morții sunt mii și zeci de mii, oare cum va merge copilul sau tânărul pe Calea Vieții când se naște (dacă este lăsat să se nască), când trăiește, încă din scutece, în lumea morții și distrugerii, în mentalitățile, ideile, planurile, activitățile, cerințele, educația acestei lumi a satrapilor întunericului, acestei lumi a înșelătoriilor dezumanizante?

Vrem să nu murim lucrând cu sârguință la castelele morții, făcând cărămizile morții și distrugerii din ordinul Faraonismului modern, planetar?

Cât de mult ne asemănăm noi, creștinii ortodocși (IȘ-RA-EL de Duh) sub jugul Faraonismului modern, cu evreii din vechime (IȘ-RA-EL de carne din Avraam), sub Faraonul de atunci?

Și cât de mult se potrivește – MODEL- Ieșirea creștinilor (IȘ-RA-EL de Duh) de sub legile Babilonului cel mare, de azi, Faraonismului de azi, cu ieșirea evreilor conduși de Moise către Pământul Făgăduinței?

Dar nimic nu putem face dacă oamenii din orice parte nu devin conștienți că trebuie să prindă, până nu mor, să intre cu familiile, cu ținuturile, neamurile și popoarele lor în Biserica Una, a lui Dumnezeu, până când ortodoxul nu cunoaște temeinic Sfânta Scriptură (ALFABETUL VIEȚII) pentru a putea să gândească, să mărturisească și să lucreze Viața, pentru a putea să aibă discernământul necesar pentru a primii binele de la Dumnezeu, prin oameni și a respinge răul de la satana, ori prin ce metodă ar veni să-l ademenească, chiar de-ar veni extratereștri să-i arate ce e bine pentru el și neamul său și omenire…

Noi știm deja ce este binele, nu așteptăm extratereștrii să ni-l arate, ni l-a dat Hristos în și prin Biserica Sa, ni l-a păstrat Duhul Sfânt în și prin Biserica Domnului, noi avem chiar Cheile Împărăției Cerurilor dar, din păcatele noastre, nu le-am folosit PE TOATE (Liturghia, Învățătura, Pastorația adunărilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor și lumii) datorită necredinței și, implicit, necunoașterii noastre, cauze grave pentru care și sfinții au fost opriți să spună tot ce au văzut, simțit și înțeles pentru a nu atrage mânia prematură a satrapilor asupra unor popoare necredincioase și implicit neputincioase în fața acelor urgii.

Iată că necredința noastră, păcatele noastre ne ucid și prin nelucrarea în Grădina Domnului, în Biserica Sa, noi, din nevrednicie, lucrăm, mărturisim și ne dăruim toate puterile executării planurilor satrapice de închidere și distrugere a noastră ca oameni ai lui Dumnezeu și, prin noi, a familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor noastre!

Nu ne putem salva ca o țară, ca un neam, ca un popor, indiferent cât ar fi el de mare și tare, nici ca un grup mai mare sau mai mic de popoare, ci, toți dreptcredincioșii creștini ortodocși în, prin, întru Biserica Domnului, prin Duhul Sfânt, venind, în parte sau total din toate neamurile și popoarele, cu toate „țarinile” lor, cu toate ale lor, cu tot ce au și sunt, dăruindu-le Bisericii lui Dumnezeu ca prin Biserica lui Dumnezeu să primească toate câte și cum se poate, după nevoile și urgențele firii și ale duhovniciei socotite de Biserica lui Dumnezeu, nu oricum, ci în Canoanele lui Dumnezeu.

Mirenii, monahii, preoții și arhiereii lui Dumnezeu, atâția cât sunt acum, sunt supuși unor extrem de mari presiuni, pe toate fronturile, de către satrapi și oamenii lor pentru că mamona nu-și poate împlini planul diabolic cât timp Biserica lui Hristos este dreaptă, nelucrătoare la planurile diabolice globale, nesupusă ecumenismului satanist, maltratării ADN-ului uman sub diverse motive, nesupuse guvernării mondiale și a altor aberații ale „umanismului” antiuman. Atâta timp cât noi, credincioșii ortodocși, mireni, cin monahal sau cler, nu suntem extrem de tari în credință, cu sufletul dar și cu mintea, cu puterea cunoașterii și recunoașterii jertfelnice a Credinței adevărate, a Voii și Planului lui Dumnezeu, arhiereii noștri nu pot conduce cu putere, printre valurile și furtunile satrapice Corabia Izbăvirii și Mântuirii, pentru că, din păcate, noi nu le dăm încredințarea că nu ne topim sub importanța, amploarea și jertfelnicia deciziilor lor…

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 09 sept 2022

5 Suntem ce iubim

Oamenii vor ceva extrem de concret: Spune-ne ce să facem și cum să facem și de ce să facem și noi, dacă vom considera că este bine în 4-5 ani vom răsturna planeta cum vrem noi. Oare este așa de simplu, rapid și ușor?

Oamenii chiar vor înțelege despre ce este vorba doar spunându-le rezultatul problemelor fără a cunoaște ei înșiși problemele și a încerca ei înșiși să le rezolve corect, după poruncile Domnului?

Poți oare da răspunsurile la întrebările pe care oamenii nu și le-au pus, cu ajutorul postului, rugăciunii, sfatului, cunoașterii dumnezeiești? Poți oare să-i ajuți făcând chipurile pe care ei înșiși nu le vor sau nu le pot recunoaște?

Până la Hristos Domnul a fost paradigma omului sfânt care învață poporul ce și cum să facă, exponentul cel mai minunat fiind Sf. Ioan Botezătorul, iar după Hristos Domnul, după alegerea celor 12 sfinți Apostoli, mai corect spus după minunata Sa Înviere și apoi după pogorârea Duhului Sfânt și formarea Bisericii lui Dumnezeu este paradigma SOBORNICITĂȚII care nu-i doar întâlnirea a doi sau trei în numele Domnului ci, cu mult mai mult, în, prin, întru Biserica Domnului, prin Duhul Sfânt, pe Calea Domnului plinind Voia și Panul lui Dumnezeu, ceea ce este cu totul altceva. De aceea, chiar arhierei, trei sau trei sute, întâlnindu-se și ne făcând Voia și Planul Domnului, nu-L au pe Hristos Domnul în mijlocul lor și nu lucrează în Duhul Sfânt. Oare nu ni-l amintim pe sf. Apostol Petru când s-a împotrivit Jertfei Mântuitorului?

Oamenii, și prin ei adunările, neamurile și popoarele, așteaptă „salvatorul” și prin aceasta îi dau puteri nebănuite antihristului, concentrându-se asupra lui, ce va face și cum va face, voind ca el să facă, fiind încredințați că el poate să facă ce n-au putut oamenii, îi dau puteri extrem de mari asupra lor, adică, prin atitudinea lor de sclavi ai antihristului îi dau acestuia puteri mari asupra gândurilor, deciziilor și puterilor lor de oameni și popoare. Mulți, mult prea mulți îl vor confunda pe antihrist cu Hristos Domnul tocmai pentru că nu-L cunosc pe Hristos Domnul și nu cunosc, în întregime și cu discernământ Sfintele Scripturi, ce ne-a fost dat prin Sfânta Evanghelie, prin moartea și minunata Înviere a Domnului, ce ne-a fost dat prin pogorârea Duhului Sfânt și formarea Bisericii lui Hristos Domnul oamenilor, popoarelor, lumii și a tot universul („toată puterea Mi s-a dat în cer și pe pământ”). Pericolul de a cunoaște doar „câte ceva” din Sfânta Scriptură, chiar 98%, care este o pseudo-cunoaștere este de a confunda cimpanzeul cu omul, căci și aceste ființe au o asemănare a ADN-ului de aproape 98%... Este pericolul de a considera dumnezeiască dojenirea pe care I-a făcut-o sf. Apostol Petru lui Iisus de a nu se lăsa răstignit deoarece făcuse, cu doar puțin timp în urmă, dumnezeiasca mărturisire publică: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Cel Viu”. Diferența de la iad la rai a celor două atitudini atât de diferite, contrare teologic de la iad la rai ale aceluiași om, într-un timp atât de scurt este cea mai puternică pildă privind atât stabilitatea și cunoașterea omului cât și extrem de marile provocări privind alegerea conducătorilor ba chiar alegerea doar a ce este bun din atitudinile conducătorilor noștri din toate timpurile. Mergând pe mare, în doar câțiva pași sf. Apostol Petru a căzut din nădejdea „Dacă ești Iisus poruncește să vin la Tine” la deznădejdea scufundării în ape și a strigătului „Scapă-mă Doamne”. Ba, mai mult, la Cina cea de Taină a jurat că nu se va lepăda iar în curtea arhiereului s-a lepădat de trei ori… Iar oamenii și popoarele, cunoscând de două milenii aceste atât de mari și zguduitoare pilde, date de Însuși Hristos Domnul nu prin oricine ci chiar prin cel despre care a spus „Tu ești Petru și pe tine voi zidi Biserica Mea”, totuși oamenii și popoarele nu și-au făcut în, prin, întru Biserica Domnului sistemele de apărare împotriva acestei atât de omenești căderi umane privind chiar pe conducătorii, mai mari sau mai mici, ai Bisericii lui Dumnezeu, ba, mai mult, acum așteaptă și chiar sprijină un „salvator” care nu este din Ortodoxia lui Dumnezeu…

Oare nu merită aceștia toți să fie lăsați a se duce după ce iubesc ei, după „chipul spiritual”, ba chiar și filosofic, politic și social pe care-l așteaptă, pe care-l vor, pe care și-l doresc pentru că aduc atâta jignire Hristosului oamenilor și popoarelor și lumii?

Lumea satrapilor o doresc, o sprijină, o lucrează apoi să „guste” „beneficiile” lumii satrapice cu toate ecumenismele ei, pentru că Jugul lui Hristos Domnul nu l-au vrut și și-au abandonat Biserica lui Hristos ori au neglijat-o, ori nu au sprijinit-o cât și cum putea fiecare să o facă, în disperare de viață. Trădători iscarioteni nu sunt vrăjmașii declarați ai lui Hristos Domnul ci cei care, oameni și popoare, au fost cândva în Biserica Una a lui Hristos dar au părăsit-o, ba chiar și aceștia care sunt în Biserica Una dar o părăsesc duhovnicește (chiar dacă trupește sunt înlăuntrul Bisericii pupând icoanele dar nu fac Voia și Planul lui Dumnezeu, sunt în mod fățarnic în Biserică întrucât nu sunt ai și cu Hristos în făurirea lumii noi, lumea izbăvirii și mântuirii, nu ridică, împreună cu frații și familiile lor, cu adunările, neamurile și popoarele lor Sfânta Cruce peste întreg pământul!

Vrem Biserică puternică, invincibilă, vrem preoți cu har lucrător și cu putere multă, vrem arhierei asemenea Apostolilor dar noi, noi mirenii să dăm Bisericii mai puțini bani decât dăm pentru cerșetori sau animalele de companie, noi mirenii să umplem bodegile și barurile și stadioanele și sălile de jocuri și orice distracții dar să lăsăm bisericile goale și nu participăm nici măcar la Sfintele Liturghii cu râvna cunoașterii lui Dumnezeu și a Voii Sale…

Suntem jalnici, trăim jalnic, ne creștem jalnic pe copiii pe care-i mai naștem, unul din doi, unul din cinci sau din zece, nu avem habar de Cuvântul Domnului sau chiar îl înțelegem rătăcit, inversat și confuz, după duhurile noastre rătăcite și confuze dar, ne dorim ca să iasă din copiii noștri (mai tot timpul părăsiți și ignorați de noi), ne dorim să iasă monahi și preoți și arhierei sfinți…

Iată că a sosit ceasul când vedem ce-am făcut de-a lungul mileniilor dar tot nu ne învățăm minte, tot nu dăm fuga la și în Biserica Domnului ca să ne botezăm din rătăcirea pe care-am făcut-o noi sau părinții sau bunicii bunicilor noștri, tot nu revigorăm Biserica lui Dumnezeu ca să ne dea sfințire, învățătură și pastorație nouă tuturor, oameni, familii, neamuri și popoare…

Nu ne-am dorit și nu ne dorim identitate ortodoxă în fața lui Dumnezeu, în fața copiilor și nepoților noștri, vom primii identitatea de gen și electronică din laboratoarele și barăcile segregărilor de tot felul ale infernului satrapic.

N-am dorit Duhul lui Dumnezeu Care să ne dea discernământul izbăvirii și mântuirii tocmai ca să ne învârtească toate duhurile întunericului cum, când și unde vor ele cu extratereștri și războaie intergalactice, cu laboratoare ultra prin care-i rușinăm și pe diavoli prin ingeniozitățile și ingineriile răului și înșelăciunii, n-am dorit stabilitatea și frumusețea liniștită și sigură a Rodirii Bisericii în oameni, familii, ținuturi și popoare, ca să avem, din belșug, rodirile neînchipuite și insuportabile ale urii, înșelăciunii și morții, dar, totuși, văzând și trăind toate aceste nenorociri tot nu ne întoarcem la Dumnezeu și la Biserica Sa căci mai multă încredere avem în înșelăciuni și câștiguri facile decât în Cuvântul Lui Dumnezeu și sfinții Săi care au lucrat și lucrează și acum, cu mare grabă, durere și hărnicie pe tot pământul, în chip minunat.

Biserica este și cult dar nu se rezumă doar la cult, cultul Ortodox, Sfânta Liturghie, tainele, ierurgiile, rugăciunile și toate rânduielile sunt baza, rădăcina învățăturii și pastorației care nu se opresc la om ci, prin om, (omul lui om= Simon, fiul lui Iona) cuprinde Toată TURMA, adică toate adunările umane, adică familia, dar și toată gospodăria familiei, oamenii din sat (comună, oraș, județ, țară) dar și toată gospodăria și toate adunările din sat (comună… țară), de aceea patriarhul nu este doar al oamenilor din țară ci al țării, arhiereul nu este doar al oamenilor din două-trei județe ci al județelor, preotul nu este doar al oamenilor din sat ci al satului, cu tot ce are și ce este satul. În acest caz Biserica lui Dumnezeu nu este peste întreaga lume, peste toate popoarele cu tot ce au și sunt ele? Nu-i oare cuvântul Domnului „mergând învățați TOATE popoarele, botezându-le…” ca sarcină a Bisericii lui Dumnezeu pentru toate popoarele lumii și implicit, peste tot ce au și sunt popoarele lumii?

Porunca „dați-le voi să mănânce” se referă doar la preoți sau arhierei, nu și la mireni? Preoții și arhiereii de unde să dea dacă mirenii nu aduc Bisericii tot ce au, tot ce știu, tot ce pot, tot ce sunt? N-au luat oare din popor peștii și pâinile pentru a le înmulții Hristos Domnul (adică Biserica Sa) pentru a le da, înmulțite, pentru nevoia de hrană (în toate) a poporului?

„Pâinea noastră, cea spre ființă” este doar pâinea de grâu a trupului, doar prin aceasta sunt și rămân în viață oamenii și popoarele, doar prin aceasta se izbăvesc oamenii și popoarele? Cu cât mai mare, mai importantă, mai necesară este „Pâinea” Cuvântului lui Dumnezeu, Voia Domnului de izbăvire din toate capcanele diavolului, din toate înșelătoriile lui, izbăvirea (eliberarea) de sub puterile și stăpâniile întunericului? „Pe acestea trebuia să le faceți și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute”!

Este foarte clar că „Biserica nu face politică” după cum mi se tot scot ochii, dar, Biserica lui Dumnezeu NU FACE POLITICA LUMII, politica satrapilor de îndobitocire a oamenilor și popoarelor, dar Biserica lui Dumnezeu face, este obligată să facă Politica lui Dumnezeu, care cuprinde și asigurarea hranei, adăposturilor și toate necesare vieții și izbăvirii, este obligată să nu facă filozofia lumii, filosofia întunericului, subjugării și morții, dar este obligată să facă Filosofia lui Dumnezeu, a Luminii, a demnității umane, a Vieții, filosofia prin care oamenii să înțeleagă bazele sfințirii, învățăturii și pastorației creștine peste oameni și popoare, să înțeleagă oamenii politica Ortodoxă a Eliberării (izbăvirii și mântuirii) să înțeleagă oamenii cum se pun în practică toate proiectele Cerului (după puterile fiecărei generații), Liturghia oamenilor și popoarelor plinindu-se în tot și toate prin minunata și strict necesara liturghie de după liturghie a oamenilor și popoarelor.

Porunca Domnului că nu putem sluji la doi stăpâni este că nu putem sluji nici la trei și nici la zece, adică, este foarte clar că este o singură Cale a izbăvirii și mântuirii și cealaltă, făcută din mii de părți, cu zeci de mii de aspecte, a lui mamona, este calea morții și trupești și sufletești.

Permanent suntem și intrăm sub încercările domniilor întunericului, oamenii și prin oameni, adunări, neamuri, popoare, de aceea trebuie să fim în Biserica lui Dumnezeu și să ne ajutăm și să ne ducem crucea unii altora, căci, oameni fiind, nu putem ca să nu greșim și să nu avem nevoie de iertarea și ajutorul fraților.

Pentru că atât oamenii cât și familiile, adunările, neamurile și popoarele sunt împărțite în zeci de mii de grupuri și grupulețe, direcții și fundături după ceea ce gândesc, doresc, visează, lucrează, în fiecare minut, oră, zi, an, secol, încât, toți devin vârtejuri ale duhurilor pe care le ascultă și urmează. De aceea fiecare și toți laolaltă gândesc și lucrează după vârtejul duhurilor care îl (le) stăpânește, și și toți avem mare nevoie de ajutorul Domnului prin frații din Biserică.

Nu suntem ce mâncăm, ci transformăm în noi, tot ce mâncăm, de aceea s-a spus că, prin credință chiar și cele otrăvite, dacă le mâncăm, nu ne fac rău.

Nu suntem ce voim cu jumătate sau sfert de dorință, dragoste, jertfă, bucurie, ci suntem și ne transformăm în ceea ce iubim cu adevărat. Oare pe cine înșelăm noi când semnalizăm dreapta dar mergem în stânga, semnalizăm sus, cu și către Iisus, dar mergem în jos, cu și către mamona, declarăm că suntem cu Dumnezeul Vieții dar stăruim, gândim, promovăm, acceptăm, lucrăm ale morții, ale mamonei, ne numim creștini dar nu facem TOATE poruncile lui Dumnezeu ci doar cele ce ne convin nouă, ca să împăcăm și capra și varza? Că vrem sau nu gândim cele ce iubim și vrem cu adevărat, mărturisim și lucrăm întru cele ce ne atrag pentru că le dorim chiar dacă, adesea, nu recunoaștem, nici măcar pentru noi înșine acestea, cu atât mai puțin față de alții. O schizofrenie grozavă a lumii de azi, ba chiar a unor mireni de seamă, chiar a unor monahi, preoți sau arhierei care vor să împace ale lumii cu ale lui Dumnezeu și aduc foc străin la Altarul Domnului, asemenea celor care se împărtășesc cu Trupul și Sângele Mântuitorului dar nu și cu Duhul Său al smereniei și ascultării jertfelnice față de Voia și Planul Tatălui Ziditor.

Nu sunt evidențiatoare mai puternice privind necredința și reaua credință a noastră decât rănile și moartea pe care, prin păcatele noastre, le facem duhului și trupului nostru (precum și ale celorlalți), decât succesul incredibil al acțiunilor satrapilor asupra noastră și asupra tuturor chiar prin pro-acțiunea sau non-acțiunea noastră potrivnică înșelătoriilor lor.

Și dacă ne uităm și vedem cum acțiunile satrapice ale rău-credincioșilor au încorsetat lumea în Cleștele Morții, ne dăm seama cât de mare este necredința și reaua credință a noastră, a tuturor care viețuim pe pământ, de la cei mai mici și mai puțin responsabili la cei mai mari și puternici și de aceea cu mult mai responsabili.

Suntem ce iubim. De aceea, după o viață de tâlhărie, pentru că L-a descoperit pe Hristos și a luptat cu tâlharul din stânga pentru a înțelege măreția și Jertfa lui Iisus Domnul și-și dorea Împărăția Cerurilor cu rugăciune, tâlharul de-a dreapta și-a primit bucuria promisiunii dumnezeiești de izbăvire și mântuire!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, Duminică11 sept 2022

6. Înălțarea Sfintei Cruci

Sunt zeci și sute de milioane de oameni care au simțit că nu este bine lumii și că este inevitabil un război planetar urmat de adâncirea infernală a tuturor crizelor alimentare, umanitare de tot felul… Vor să se salveze dar nu știu cum, (din mii de motive), dar vor să se salveze altfel decât este Voia și Planul lui Dumnezeu, nu vor salvarea prin Biserica Ortodoxă sub nicio formă (din mii de motive pe care stăpânirea întunericului le-a răspândit pe pământ, înșelătorii care L-au denigrat pe Hristos Domnul în tot felul). Problema cea mare a stăpânirii întunericului este Biserica Ortodoxă și cele câteva milioane de drept credincioși care încă mai sunt pe pământ, de aceea satrapii fac cele mai mari presiuni asupra arhiereilor ortodocși pentru ca, prin cedările lor nesăbuite în fața tuturor formelor de ecumenism și formelor de hegemonie ca fățarnicului Consiliu Mondial al Bisericilor, în fața amenințărilor de scoatere în afara legii (din motivele noului umanism al diavolului) precum și prin alte și alte amenințări, arhiereii Bisericii Ortodoxe să se certe între ei, să cedeze presiunilor și să aducă la mare dezgust și neîncredere cele câteva milioane de ortodocși adevărați care mai sunt (alături de sute de milioane de fățarnici care se declară ortodocși dar nu sunt).

Deci, când veți auzi că ortodocșii cu miile și sutele de mii trec la mahomedanism (din oportunism) sau la alte religii sau confesiuni, să nu vă mirați, nu erau aceștia decât cu numele ortodocși și din această pricină mai multă pedeapsă au, căci în curtea lui Hristos erau dar nu erau cu Hristos.

Spunem acestea pentru ca neîncrederea necredincioșilor să se mărească și încrederea adevăraților credincioși să crească și să se desăvârșească.

Pentru că se vor întreba necredincioșii, de toate felurile, cum oare să credem că Ortodoxia prin Biserica Ortodoxă ne va scoate din necazuri și prin ea vine lumea cea nouă, Civilizația Creștină a lui Hristos Domnul dacă au rămas doar câteva milioane de dreptcredincioși într-o lume de opt miliarde de oameni împărțiți în deci de mii de grupări religioase? Cum oare va fi aceasta când doar armatele celor care vor Noua Ordine Mondială și Guvern Mondial, armatele împreună cu toți cei care le slujesc din domeniile guvernamentale și private sunt cu mult mai mulți de câteva milioane?

Pentru că situațiile geopolitice se vor schimba drastic de mai multe ori și Capetele Balaurului mondial sunt în continuă hărțuire tainică dar, peste acestea vor fi fatal surprinse de freamătul cerului, al oamenilor, al pământului și apelor, multe minuni vor fi pe pământ și multe suflete se vor întoarce la Dumnezeu astfel încât, după ce Biserica Ortodoxă va fi răstignită și toți vor crede și vor fi siguri că a murit, abia atunci va fi mai vie ca oricând, asemenea cum a fost pe timpul apostolilor și sfinți, întocmai ca apostolii o vor guverna, astfel încât, foarte mulți din cei ce-au fost cândva catolici sau diferiți protestanți, ba chiar musulmani, budiști și din alte religii, vor umple bisericile ce-au rămas un timp goale și vor zidi și rezidi câte biserici vor trebui, pe tot pământul.

Toate adunările care se numesc cu nevrednicie „biserici” vor muri (chiar dacă vor fi susținute cu mulți bani și multe facilități) iar omorâta Biserică Ortodoxă, prigonită și distrusă va Învia cu marea putere a lui Dumnezeu pentru a continua împlinirea poruncilor, botezul popoarelor, izbăvirea și mântuirea oamenilor, popoarelor și lumii.

Nici literele și nici numerele nu-L conduc și nu-L ademenesc pe Bunul Dumnezeu, pentru că Hristos, pornind cu doar 12 Apostoli, (Masa Apostolică), a schimbat fața lumii și în, prin, întru Biserica Sa, prin Duhul Sfânt, va schimba duhul conducător al lumii pentru izbăvirea și mântuirea oamenilor, popoarelor și lumii, pentru ca lumea să-L primească în slavă la a doua Sa venire.

Prin Sfânta Sa Evanghelie, prin lucrul Său pe pământ, prin lucrul Bisericii Sale, Hristos Domnul ne arată parcursul Dreptei Slujiri (Ergogetic) al adevărului, de la 1= faza când este doar o Singularitate (neînțeleasă nici chiar de cei mai apropiați în credință, știință, atitudine, etc, perioada cea mai grea pentru adevărul necunoscut) la 2= o Minoritare simplă (12 Apostoli), perioada cea mai dificilă pentru cei care prind câte ceva din adevărul necunoscut dar sunt foarte multe pe care încă nu le știu, la 3= Minorități simple (bisericile înființate de Apostoli), perioada marilor și diverselor confuzii când adevărul necunoscut este insuficient ancorat în mijlocul adevărurilor cunoscute, la 4= Minorități și Majorități (perioada de la primul Sinod până în 2020), perioada când se fac partajări diverse pe linii de credință și gândire asociindu-se adevărul încă necunoscut pe deplin cu diverse minorități și majorități formate din adevărurile cunoscute și stabilite deja ca fiind valabile, la 5= Împărăția Creștină, când neamuri și popoare vor fi botezate și Biserica Ortodoxă va trece la stadiul de Integralitate, adică nu va depinde cu nimic de ale lumii (Perioadă asemenea ieșirii evreilor cu Moise, din Egiptul antic, trecerea prin pustiu și aflarea Tărâmului Făgăduinței), adică, cele trei stadii ale Bisericii Ortodoxe Integrale doar că, nu mai poate fi un om asemenea lui Moise, ci Masa Apostolică (12 arhierei întocmai cu Apostolii) care vor conduce Biserica Ortodoxă în toate cele trei sarcini, Sfințire (ARHI), Învățătură (ACAD) și Conducere (REGA) a oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor și lumii, -perioada extrem de dificilă când adevărul necunoscut cândva face ordine, în diferite trepte, în adevărurile ce se credea a fi deja corecte dar, prin primirea și cunoașterea din ce în ce mai profundă a adevărului ce nu era cunoscut cândva, se observă necesitatea reevaluării adevărurilor cunoscute.

În nici un caz nu suntem și nu putem să fim conduși de majorități, este o eroare teologică, filosofică și socială, cultul democratic este o eroare filosofică la rang de cult tabu pentru cei care înghit astfel de momeli, la fel ca egalitatea în domeniile teologic, filosofic, social, profesional, etc.

Dacă eu nu sunt și nici nu pot să fiu egal cu mine însumi, de la o zi la alta, ba chiar de la o provocare la alta, de la o stare la alta, cum oare poate altcineva, bărbat sau femeie să-mi fie egal într-un moment dat? Oare sf. Apostol Petru care a spus „Tu ești Hristosul…”, când Hrisos, datorită acestei mari descoperiri din ceruri l-a numit „Petru” este egal cu acel Petru care-L dojenea pe Hristos Domnul că vrea să se jertfească de l-a mustrat Hristos atât de dur „Înapoia Mea satană!”? Nuuu, nicidecum, așa cum apostolul Petru care a mers pe mare către Domnul nu este egal cu apostolul Petru care se scufunda de frică și a strigat: „Scapă-mă Doamne!”. Omul vine căzut, gârbovit de păcate și de toate mustrările la spovedanie, randamentul său este grozav de mult afectat de asta și nu este egal (în tot ce face) cu el însuși care iese zburând de la spovedanie și împărtășanie. Omul, oricare, iată, un pescar fără carte, poate să fie luminat de Dumnezeu ca să spună sau să facă Cuvântul, Voia Domnului (cum chiar arhierei nu pot face), dar, același, pescar, se poate împotrivii Voii Domnului asemenea satanei… Această situație nu crește favorabil cu creșterea culturii din lume, ba chiar scade nu doar pentru că această cultură a lumii este potrivnică lui Dumnezeu ci, cu cât oamenii sunt mai cunoscători în ale lumii cu atât mai puțin pot auzi Glasul și Voia Domnului, pierzându-și , parcă proporțional (unii), atât cumințenia, discernământul cât și smerenia.

Orice majoritate este condusă de minoritățile pe care majoritatea, din diferite motive, le validează, pe bună dreptate sau din diverse interese. Situația, în fondul principal, este descrisă atât de poporul cu flamuri și plecăciuni care L-au primit în Ierusalim pe Hristos cât și de poporul care, în curtea lui Pilat, a fost silit să strige „Răstignește-L, răstignește-L!”. Minoritățile pe care le-am lăsat noi, (din diverse motive), la conducerea popoarelor noastre, de-a lungul secolelor și mileniilor, acelea ne-au adus, prin toate înșelăciunile din lume, la această situație de-a dreptul disperată. Noi, fiecare, mici sau mari, pregătiți excelent sau nepregătiți, săraci sau bogați, noi, majoritatea de 80-85% a pământenilor, care am fost permanent masa de manevră, noi i-am lăsat ba chiar i-am ajutat pe satrapi și slugile lor, în toate felurile, ca să ne conducă, noi ne-am zidit starea apocaliptică a distrugerii și deznădejdii de ani.

Mulți au spus că prin educație și cultură se va ieși din robie, dar, trebuie specificat care educație, care cultură, cine le face și pentru ce și cum le face…

L-am văzut pe unul din ofițerii naziști SS plângând când asculta, pe viu, o interpretare magnifică a unei lucrări la pian dar care nu avea probleme sufletești gazând oameni… Cât de mult poate fi deformată cultura (dar și tradiția) față de varianta ei inițială Cultu-Ra de viețuire în puterea și voia Dumnezeului Luminii, păstrându-se T-Ra-Dicția (Dumnezeu a Vorbit, ne-a transmis)…

De aceea majoritățile fiind conduse de uniunea minorităților elitiste, este extrem de important a se cunoaște despre ce elitism este vorba, cel al răutății, înșelătoriei, vicleniei și stăpânirii satanice sau elitismul viețuirii, adevărului, stăpânirii izbăvirii și mântuirii?

Cum am spus în episodul trecut, la orice gând, la orice mărturisire, la orice atitudine, lucrare, ne aflăm instantaneu în mii de minorități și majorități, noi nu știm asta pentru că nu avem încă puterea de a calcula și gestiona aceasta, dar, realitatea derulării vieții ne arată fructele acestor apartenențe, cum spuneau sfinții, cei răi se vor afunda tot mai mult în rău iar cei buni vor trece mereu prin noi încercări, unii răcindu-se datorită mediului vulcanic de ispite…

Ne rugăm la Dumnezeu ca să nu ne ispitească, să nu ne încerce credința, căci știm că suntem slabi („Cred Doamne, ajută necredinței mele”) dar, unii pe alții ne ispitim de nu se poate iar elitele îi asupresc și-i ispitesc diavolește pe necunoscători, într-o lume a morții și întunericului.

Ce mare ispită a numi împreunarea diavolească a homosexualilor a fi „familie”? Ce mare ispită „guvernarea mondială” în care drepturile minorităților aberante sunt mult mai mari și respectate prin lege decât nevoile firești, de bun simț, ale majorităților?

Ce mare ispită să-ți educe statul copilul către anomalie, către absurd, să-ți ridice statul copilul pentru că i-ai dat o palmă pentru a-l da homosexualilor ce se numesc de la diavoli „familie”?

Nu putem enumera toate ispitele strigătoare la cer la care suntem noi supuși, ne-ar trebui un volum separat pentru asta, dar, toate (teologice, filosofice, politice, economice, sociale…) au fost susținute de mari și importanți specialiști, elitele (cei 5-10% dintre cei mai buni din lume) care se fac responsabile de situația actuală a lumii, de miile și zecile de mii ne noduri și lanțuri cu care sunt înlănțuiți și oamenii dar și familiile, adunările, neamurile, popoarele și lumea.

Din această înlănțuire nu se poate ieși oricum vrem noi, cum credem noi, unii sau alții că ar da rezultate, cu câteva mișcări strategice și gata, s-au rezolvat toate. Omul este căzut enorm, atât de căzut încât preferă să moară decât să-i iei dumnezeii, chiar dacă aceștia sunt falși, iluzii întipărite sute și mii de ani, generație de generație. Pe când altora, probabil 50-60% din populație, situația aceasta le convine, pe cataclismicul principiu „lasă-mă să fur un ou și te las să furi un bou”, sau o flotă, sau o țară… Păcatele mari și multe îi fac pe aceștia să creadă că nu poate fi așa rău, că prin foamete și războaie a mai trecut lumea și tot în păcate a rămas, tot felul de amăgiri care-i împiedică să se trezească…

Amăgiri, bine conduse de elitele morții sunt și miile de variantă de conducere naționalistă, ba sunt unii cu elitocrația, ba alții cu meritocrația, tehnocrația și alte zeci și sute de „crații”, mai mult sau mai puțin eligibile din unele motive, pe unele segmente, uitând cuvântul Domnului „Pacea Mea v-o dau vouă, nu cum vă dă lumea”, cucerirea păcii omului cu Dumnezeu, cu creația, cu semenii, cu trecutul și viitorul, pacea oamenilor și popoarelor nu este o condiționare din 3-4 direcții ci din sute de direcții concomitent, o ecuație cu sute de variabile și opt miliarde de necunoscute…

Cheia cheilor către pace, către cer, a oamenilor și popoarelor este Sfânta Cruce, nu orice cruce, ci doar aceea prin care moartea și suferința, de orice fel, sunt duse cu răbdare, nădejde, dragoste, rugăciune și post către Învierea cea eliberatoare în cer dar și pe pământ, acea izbăvire către mântuire la care ne cheamă Dumnezeu pe toți, oameni și popoare.

De aceea Înălțarea Sfintei Cruci de către oameni și popoare se poate face numai prin Liturghia neamurilor și popoarelor care rodește minunat în Liturghia după Liturghie, adică în Casele și Curțile Regalității și Academiei duhovnicești.

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, Înălțarea Sfintei Cruci 14 sept 2022

7 Biserica Ortodoxă Integrată

Cu toții, buni și răi, credincioși și necredincioși, săraci și bogați, din negurile istoriei, din prezent și din viitor, facem parte din procesul ergogetic și dacă vrem și dacă nu vrem, și dacă înțelegem ce este și dacă nu înțelegem, și dacă suntem cu viața și slujirea la vedere și dacă ni le ținem mai ascunse decât pustnicii. Dumnezeu știe ce face o frunză sau o vrabie și cu atât mai mult ce, cum, când fac oamenii și de ce fac astea.

Dar, oare trebuie să cunoască în amănunt Biserica lui Dumnezeu ce facem, cum facem, de ce facem noi? Biserica deja cunoaște pentru că este singura instituție divino-umană de conducere a Poporului lui Dumnezeu prin Legea Dragostei lui Dumnezeu, prin Hristos Domnul (Eu sunt Calea…) la Hristos Domnul. (… adevărul și viața!). Dar una este ca Biserica lui Dumnezeu să vadă, în mod nevăzut și să știe în mod neștiut și alta este ca aleșii, în trepte, să vadă și să știe ce este cu oamenii și popoarele botezate pentru a putea face sfințirea, pastorația și învățătura peste tot pământul, așa cum trebuie, când trebuie, după stadiul duhovnicesc al fiecăruia. „Că aceasta este viața veșnică să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Hristos pe care L-ai trimis Tu…”, dar și „Gândiți și voi, înșivă” dar și „Mergând ÎNVĂȚAȚI toate popoarele…” și multe altele care se referă la cunoaștere, descoperire, cugetare, învățare. (Cugetare adică Cu-Geta, Cu –Dreapta Slujire).

Iar, în Facere vedem că Dumnezeu S-a controlat pe Sine în lucrări („Și a văzut că sunt bine” (făcute)), iar la Stejarul cu Avraam a venit „să vadă” (VEDA) privind Omul=Avraam, privind Cetatea (Sodoma) și păcatele ei ajunse la cer.

Și cheamă Hristos pe Apostol „Vino și vezi” și cheamă îngerul pe Apostolul Ioan, în Apocalipsă „Vino și vezi”, (precum și-n multe alte locuri din Sfânta Scriptură), adică, a vedea reprezintă o foarte mare putere a cunoașterii, de aceea și înșelătoriile diavolilor se bazează pe a se vedea lucruri, imagini, situații care în realitate NU sunt, vrăjitorii pentru înșelări și Marea Înșelare (venirea antihristului și lucrările lui înșelătoare, satanice).

Deci, Biserica, prin aleșii săi, în ierarhie (în trepte) trebuie să vadă și să cunoască tot, absolut tot, atât în ce privește ale sale ca Popor al lui Dumnezeu, Poporul izbăvirii și mântuirii, Împărăția lui Hristos, Împărăția Creștină dar nu anti-Împărăția Necreștină, Poporul Vieții veșnice trăitor pe pământ (îl numim Ma- Gog, adică Gog trecut prin ascultarea și lucrarea Maicii Domnului) și Poporul Vieții pe pământ, Gog, Împărăția Necreștină dar nu Anti-Creștină, Poporul Așteptat să cunoască, să creadă, să lucreze Cuvântul lui Dumnezeu, Gog, Împărăția împărățiilor care respectă standardele minime viețuirii pe pământ, standarde asemenea celor 10 porunci la care se mai adaugă două care sunt, ca importanță, asemenea celor zece, pentru a li se accepta, sub cunoaștere (de către Biserica lui Dumnezeu) și la vedere, viețuirea pe pământ, o AȘTEPTARE suplimentară dată de Dumnezeu și respectată de Biserică pentru ca oamenii, familiile, adunările, neamurile și popoarele din Gog să aibă posibilitatea să intre în Biserica lui Hristos, să se boteze și să se pocăiască, până la a doua venire a lui Hristos, moment când nimeni nu mai poate să facă nimic întru pocăința sa și alor săi, moment universal UNIC ȘI DEFINITIV, de importanță crucială pentru omenire, MOMENT pentru care ne pregătim toți, oameni, familii, adunări, neamuri, popoare.

Această împărțire în două a întregii lumi se numește Cracarea lumii sub Lumina dată de Hristos Domnul, Crăciunarea lumii sub Lumina hristică și acest proces amplu de Crăciunare a oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor, popoarelor o face fiecare după cum vrea să fie sau să nu fie în, prin, întru Biserica Una, Integrată a lui Hristos Domnul. Dar, pentru că sunt foarte mulți, cei mai mulți, care nu cunosc, din diverse motive, ce este Biserica lui Hristos Domnul, Dumnezeu a îngăduit ca aceștia să viețuiască pe pământ pentru a avea timp să învețe, să cunoască, să vadă și să intre în Biserica lui Dumnezeu ca oameni, familii, adunări, neamuri, popoare, până nu este prea târziu.

Nu noi oamenii sau popoarele împărțim lumea în două ci Sfânta Cruce a lui Hristos, de aceea pe bisericile, lăcașurile de cult este reprezentat globul pământesc pe care stă dominat Sfânta Cruce.

Cum am mai spus, Înălțarea Sfintei Cruci deasupra pământului întreg este nu doar Liturghia oamenilor și popoarelor ci și Liturghia după Liturghie a oamenilor și popoarelor (care se face prin învățătura și pastorația oamenilor, adunărilor și popoarelor).

Globalizarea a fost încă de la facerea omului și omenirii, faptul că omenirea vine dintr-un om, dintr-o familie, este prima formă de globalizare, alungarea din rai a primilor oameni (deci a omenirii) a fost prima pedeapsă globală care ne-a afectat și ne afectează pe toți. Apoi potopul din timpul lui Noe (nu potopul lui Noe căci nu el l-a provocat) este iarăși o pedepsire globală și a celor buni și a celor răi pentru păcatele generale iar nu doar particulare. Sunt mulți, extrem de mulți oameni al căror comportament este bun în 80 sau poate 90% din cazuri, din situații, din provocări dar acele 10-20% răutăți acoperă binele pe care-l fac… Sunt darnici, milostiv, iertători, răbdători, ajutători ai semenilor și totuși nu sunt pe întregul putinței lor buni și de aceea, micile neputințe îi duc de-a valma în marile neputințe și distrugeri. De aceea se confundă faptele bune cu mărturisirea iar la alții, mărturisirea cea bună unde este tăiată de faptele cele rele neconcordante cu mărturisirea, o lume a căldiceilor de toate felurile.

Așa se întâmplă că la mulți care nu sunt în Biserica lui Dumnezeu sunt mari fapte de milostenie, grijă, sisteme pedagogice cu randament, sate, orașe, regiuni chiar, cu o trăire foarte apropiată de cea pe care-am numi-o bună (neștiind toate ale ei), iar în comunități ortodoxe sunt multe fapte, atitudini, certuri, neputințe care dovedesc a nu fi în și ai Bisericii deși se cred și se asumă a fi ortodocși din tată-n fiu. Această decădere grozavă a comunităților ortodoxe a început încă de la primul Sinod ecumenic când Biserica lui Dumnezeu a ieșit din catacombe și au venit mulți la credința ortodoxă, practicanți în Biserica Ortodoxă nu cu toate ale lor ci doar cu prezența (adesea doar fizică nu și duhovnicească), parohiile căzând treptat din noțiunea de Comunități creștine în comunități liturgice creștine, comuniunea de viețuire creștină limitându-se la mesele comune (agapele) după care și agapele s-au rărit…, Parohia creștină ajungând o comunitate de rit de închinare nu și de trai comun creștin, Biserica Ortodoxă în expansiune teritorială și îmbogățindu-se cu mii și milioane de membri dar căzând din calitatea de INTEGRALĂ (unde era grija creștină pentru toate ale trupului și sufletului) la calitatea de Biserică cu îngrijirea de suflet și de învățătură creștină nu verificând și certificând și traiul creștin. Această cădere a grijii, învățături și pastorației creștine s-a agravat cu intrarea, prin obligație regală, a neamurilor și popoarelor sub credința liturgică ortodoxă, adică, schimbarea închinării păgâne cu închinarea creștină fără a se cunoaște și a se păstori traiul creștin al comunităților conform noii închinări.

De aceea, spunem iarăși, căci am mai spus-o în alte locuri, împărățiile creștine purtau acest nume nu pentru că aveau traiul, mărturisirea, lucrul și relaționările oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor din cadrul statului riguros pe principii creștine (nici nu se prea putea face efectiv și nici nu se putea verifica și remedia dacă nu s-a făcut bine) ci pentru că regele sau împăratul creștin își punea slujitori, crezuți a fi creștini, în punctele de slujire.

Forma incipientă a Bisericii Integrate a fost a grupurilor de creștini care viețuiau împreună și-și puseseră de obște tot ce aveau și tot ce puteau face, o formă extrem de rudimentară ce nu implica relaționarea între obști decât la nivelul ajutorului material și susținerea duhovnicească pentru a rezista anticreștinismului societății. Intrarea oamenilor, adunărilor și popoarelor în Biserica lui Dumnezeu (formarea Bisericii Integrate),necesită, în mod suplimentar față de activitatea de acum a Bisericii) nu doar Botezul popoarelor, sfințirea lor și binecuvântarea formelor de relaționare și a sarcinilor adunărilor din cadrul poporului ci și sfințirea Statului Ortodox, acceptarea și binecuvântarea acelui stat al lui Dumnezeu cu funcțiile pe care Biserica Ortodoxă a Neamului o oare în acel stat, raporturile dintre cele trei Case și Curți care au reprezentanți și în Tribunalul Poporului (ortodox) și în Senatul Ortodox și în toate ramurile conducerii statului, Biserica Sfințitoare (ARHI), Biserica Diaconală a Învățăturii (ACAD) și Biserica Diaconală a Conducerii Regale (REGA), dar și raportul dintre aceste Case și Curți ale Bisericii Naționale cu Biserica Ortodoxă Integrată (Biserica Ortodoxă Mamă peste tot pământul, cea care înlocuiește acum ceea ce se numește și funcționează ca Biserica Ecumenică, sediul central al Ortodoxiei planetei.

Separarea Bisericii de stat a fost, pentru un timp, un pogorământ strict necesar la fel ca și noțiunea de Biserici Naționale (nu „Biserici locale” cum este la cei ce-și zic catolici) pogorământ ca și noțiunea de „Biserici Autocefale”, noțiuni necesare într-un anumit timp, într-o anumită perioadă a umanității.

În realitate Bisericile Naționale nu pot fi „autocefale” căci culoarul dezvoltării și ființării Ortodoxiei lui Dumnezeu, Una, este „unic” pentru toate Bisericile Naționale (greacă, română, rusă, sârbă, ucraineană, etc) iar unicitatea răspunsului ortodox este asigurată de Masa Apostolică a celor 12 arhierei întocmai cu apostolii, de Masa Aleșilor, a celor 70 a celor trimiși, Adunarea universală a celor 333 de Părinți, etc…

„Ca toți să fie una”, porunca Domnului, este o obligație în primul rând a Bisericii lui Dumnezeu pentru sine, pentru toate popoarele și oamenii care o compun, ca aceiași sarcină să fie asemenea (nu identic, întrucât sunt caracteristicile naționale care dau identitate) realizată și la București și la Moscova și la Belgrad și la Atena, peste tot, unicitatea gândirii, acțiunii și reacțiunii, pe aceeași, unica, Legea Dragostei lui Dumnezeu, pentru toate cele trei direcții, Arhierească (ARHI), Învățătorească (ACAD) și de Conducere, Împărățească, Regală, (REGA), aceeași pentru om, familie, adunare, ținut, neam, popor, aceeași pentru cei ce-au lucrat în creștinism de două milenii cu cei ce-au venit în Biserica Ortodoxă Integrată de doar câteva luni. Lucrul harului în Biserică dar și-n afara ei a fost, este și rămâne imprevizibil dar, din fericire, la nivel integral pentru om, oameni și popor, popoare, numai în, prin și întru Biserica lui Dumnezeu lucrează, în afara Bisericii lucrează pentru a aduce oamenii, familiile, neamurile și popoarele în Biserică.

Nu este vorba despre o lege a dragostei oarecare ci este una singură din milioane și sute de milioane care se pot concepe, una, doar a lui Hristos Domnul, una și canonică, nu după păreri și opțiuni, nu după mintea oamenilor ci după darul, Voia și Planul lui Dumnezeu.

Se pot concepe sute de mii și milioane de sisteme de scăpare și viețuire a oamenilor și popoarelor dar numai sistemul dăruit de Bunul Dumnezeu este cu dublul rol, fiecare crucial, izbăvire și mântuire, izbăvire, după Legea Domnului, aici, pe pământ, de ispite, de înșelăciuni, de neputințe, de patimi, de boli și suferințe, izbăvire care, lucrând-o pentru celălalt, Marele celălalt, ceilalți, îți oferă toate șansele mântuirii, ca un bun oștean al cerului, pentru că ai respectat porunca Legii Dragostei: „Să vă iubiți unii pe alții precum v-am iubit Eu pe voi”, adică ai mărturisit și practicat Dragostea din ceruri, rodnică și nepieritoare.

Stadiul în care se află creștinismul acum (IȘ-RA-EL de duh) este același cu stadiul în care se aflau evreii (Israel de carne din oasele lui Avraam) pe timpul robiei din Egiptul antic unde li se permitea credința aparte față de egipteni dar lucrau la construcțiile Faraonului. Tâlcuind, creștinii încă sunt lăsați (pentru un timp) ca să aibă propria credință (Biserica Ortodoxă nu este încă interzisă) dar sunt sub robia satrapilor întunericului (noul tip de Faraoni) și sunt obligați să lucreze la „construcțiile faraonice de azi”, adică Noua Ordine Mondială, Noua Religie Mondială, Guvern Mondial etc). Ieșirea din robie a creștinilor se face asemenea după modelul ieșirii evreilor din Egipt, cu ajutorul Domnului „Cu mână tare și cu braț înalt”, de aceea în Biserici, alături de fragmente din Apocalipsa se va citi și cânta cântecul de mulțumire al lui Moise.

Această Ieșire a creștinilor din robie este formarea Bisericii Ortodoxe Integrate care acceptă și îndrumă, pentru sfințire, învățătură și pastorație, alături de oameni și familii acceptă și adunări, ținuturi, neamuri și popoare. Este evident că Biserica Domnului, având sarcini cu mult mai mari decât a avut până acum, să aibă structuri de conducere, organizare, ierarhizare, control mult mai puternice și adecvată noilor sarcini pentru a se putea face atât Liturghia oamenilor și popoarelor cât și rodirea acesteia, Liturghia după Liturghie a oamenilor și popoarelor, adică Înălțarea Sfintei Cruci deasupra întregii planete.

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 15 sept 2022

8. Ingineria valorii

Este cu neputință să comprimi eficient mii de pagini într-o Cărticică, să spui lucrurile noi, extrem de profunde și multe într-un limbaj accesibil tuturor sau câtor mai multe categorii umane, (fiecare noțiune, veche dar și nouă, necesită zeci și sute de cărți, cum poate să fie o operă personală?) ba mai mult, nu trebuie să fie date toate mură-n gură ci una, trebuie ca fiecare să analizeze și să confrunte, să cunoască și să se deschidă cerului, apoi, două, Ergogetica nu este a unuia sau altuia ci a tuturor celor ce sunt pe Cărarea Împărăției, de aceea, este și trebuie să fie o operă colectivă în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu și nicidecum o lege venită de sus pentru ca oamenii lui Dumnezeu să se supună ei, ci, o operă colectivă a Fiilor Luminii pe calea plinirii Voii și Planului Domnului de izbăvire și mântuire.

Ce prezentăm noi acum este doar o primă schiță, o primă creionare a Ergogeticii, adică Iconomia Dreptei Slujiri.

Amintesc tot timpul de „noi” pentru că în această lucrare nu sunt singur ci sute de mii pe care eu nu-i cunosc și, cu siguranță nici ei nu mă cunosc pe mine, este un „noi” obligatoriu, după porunca „pe scaunul lui Moise ei s-au așezat… dar cu „VOI” să nu fie așa..”, după cum am mai spus, paradigma unuia care vine, mărturisește, lucrează Cuvântul lui Dumnezeu a fost până la Sf. Ioan Botezătorul, după întemeierea Bisericii lui Hristos este paradigma „sobornicității” în Duhul Sfânt privind lucrarea în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu a izbăvirii și mântuirii, plinirea Voii și Planului Domnului pentru oameni și umanitate. De aceea recunoașterea dintre „lucrători” se face în Duhul Sfânt iar nu după școlile absolvite și notele obținute, nu după pustiurile și cămările în care au viețuit. De aceea s-a spus „nu în pustiuri și nu în cămări” arătându-se că nu aceasta este caracteristica principală a viețuirii în Hristos, ba, mai mult, că nu are titlurile date în trecut de Biserică sau de lume, ci neștiut și necunoscut este cel, fiecare din zeci de mii, care și cum aduce și susține Vestea Bună a Învierii de Obște. Mulți vor bate moneda falsă că noi susținem o altă Evanghelie decât cea Una, a lui Iisus Hristos, Mântuitorul, dar, este adevărat că este susținută un alt mod de citire și interpretare nu doar a Sfintei Evanghelii cu a întregii Sfintei Scripturi, a cuvântului, vieții și faptelor sfinților, a Sfintei Tradiții și tradițiilor, a cuvântului înțelepților lumii și a Folclorului, adică, trecem de la citirea destinată vremii școlare cu abecedarurile, adunările și înmulțirile, la vremea liceului cu derivate și integrale… Nu ne permitem să spunem de vremea studenției, acolo sunt lucruri cu mult mai grele pentru noi. Am fost întrebat, nu o singură dată, dacă nu-mi este teamă că greșesc… Și răspund că nu-mi este teamă („Nu vă temeți”), eu știu chiar că nu pot să nu greșesc, o știu din propria experiență, multe lucrări pe care în urmă cu 30-35 de ani le consideram bune, acum trebuie în multe locuri refăcute. Deci, cu siguranță că greșim, dar, acesta este chiar mecanismul, să preluăm, periodic, doar ce este bun după evaluarea prin creșterea duhovnicească a fiecăruia și cu atât mai mult a Bisericii. Mereu și mereu cărturarul scoate din tolba sa și noi și vechi, copacul vieții nu-i din fier sau beton, rădăcinile nu se schimbă ci doar se amplifică și merg mai în adânc la staturi noi, unele ramuri uscate se taie pentru a odrăsli viață nouă acolo unde era doar uscătura morții, grădinarul duhovnicesc are grijă de toate pentru a mări rodirea pomului ce trebuia sacrificat. Era vorba de o altfel de pescuire, cu care Apostolul Petru nu era obișnuit, de aceea Hristos le-a poruncit să caute mai în adânc apoi au stat și-au mâncat nu doar din cele aduse de Hristos ci și din ce lucraseră ei.

Orice cuvânt și lucrare împotriva izbăvirii obștilor, neamurilor și popoarelor după Legea Dragostei lui Dumnezeu nu poate să rămână nepedepsite, așa cum orice susținere nu poate să rămână nerăsplătită. Să nu aruncăm cu piatra în Voia și Planul lui Dumnezeu pe care acum nu le înțelegem pentru ca atunci, peste 20-30 de ani când le vom înțelege, piatra aruncată să nu ne rănească.

Să învățăm ca să recuperăm semnificațiile cuvintelor și faptelor și vieții oamenilor pe care-i considerăm păcătoși sau prea simpli și neînvățați, prea de nimic, să învățăm din experiențele oamenilor și familiilor și adunărilor și neamurilor și popoarelor, atât privind gloria cât și rușinările, atât privind cinstea cât și rușinea ca din acestea să ne îndreptăm pe noi înșine și unii pe alții, căci mai mare ne este rușinea dacă am știut și-am făcut iarăși greșelile de care ne-am căit sau am auzi pe alții că le-au făcut și s-au căit.

Cum ni se vor aduce pe tavă acești munți de informații exact când avem nevoie de ele, cum vom gestiona picătură cu picătură mările de informații pentru ca nu cumva aceste mări să ne înece?

Sunt două „Învieri de Obște” total distincte și ca formă și conținut și timp în care se petrec și semnificație. Una, prima este acum, când Obștile Creștine de la începutul creștinismului, care, începând cu ieșirea, descoperirea, plinirea în societatea civilă a Bisericii au fost subțiate apoi chiar sau desființat și nu mai viețuiau mirenii „de Obște” ci doar au păstrat credința „de Obște” nu și viețuirea, iar acum „Înviază” dar nu după legile învierii generale a tuturor morților, ci după legea învierii arătată de Hristos Domnul în pilda „Fiului Risipitor” și-n alte locuri, „mort era și a înviat” și Doi, este Învierea de Obște Deplină, la Parusie când, venind Hristos Domnul, în slava oamenilor și popoarelor ca Stăpân recunoscut de lume va împărți oamenii și popoarele după vrednicia și rodirea lor în dreapta credință și este învierea deplină a obștilor înspre Viața de Veci sau osânda veșnică.

A face confuzie între cele două este un mare, foarte mare păcat căci prin mărturisirile și lucrările celor în confuzie nu mai este Învierea de Obște a Bisericii Domnului adică este suprimată exact viețuirea cerească pe pământ a fraților întru adevăratul Hristos și sub adevărata Lege a Dragostei lui Dumnezeu, confuzie care anulează Ieșirea Creștinilor din robia satrapilor lumii, anulează formarea Bisericii Ortodoxe Integrate a oamenilor și popoarelor, anulează regalitatea duhovnicească și învățătura duhovnicească peste familii, adunări, neamuri și popoare, adică, anulează și Liturghia oamenilor și popoarelor dar și rodirea acesteia concretă, măsurabilă și neispitită în Liturghia de după Liturghie în oameni și societate, anulează Civilizația Creștină pe care a adus-o Hristos Domnul, adică, anulează Voia și Planul lui Dumnezeu cu oamenii, popoarele și lumea… ceea ce este exact planul satrapilor, voia și munca fiilor întunericului, lucrarea antihristului.

Am fost atenționat ca să precizez clar dacă Ergogetica este „deasupra” Ortodoxiei lui Dumnezeu sau „dedesupt”, dacă este cea care „conduce” Ortodoxia sau o înfrânează… Sunt obligat să arăt clar, cât pot de clar, că „Iconomia Dreptei Slujiri” nu poate să „conducă” Dreapta Slujire ci doar „să arate” dacă și cum aceasta este în Cuvântul lui Dumnezeu din diferite surse (nu literar ci duhovnicește, în primul rând Sfânta Scriptură, apoi Sfânta Tradiție, cugetările marilor înțelepți ai lumii, folclor etc, oriunde și cum apare lucrarea Duhului Sfânt), iar aceasta nu oricum ci printr-o cercetare extrem de laborioasă bazată pe informațiile venite de la cei în drept de-a lungul secolelor și mileniilor, iar nu după păreri.

„Iconomia Dreptei Slujiri” nu înlocuiește ci evidențiază, măsoară, estimează Dreapta Slujire, (în raport cu sute de criterii cunoscute și acceptate de Biserica lui Dumnezeu), este o cunoaștere (pe cât se poate de obiectivă funcție de credință, capacități științifice și tehnice) a dreptei slujiri, este instrumentul (cât mai performant de la generație la generație) de discernământ duhovnicesc (cu ajutorul duhovniciei anterioare) pentru o ierarhizare, organizare, cunoaștere, orientare, previzionare, alegere cât mai corecte, cât mai aproape de adevăr, cât mai eficiente pentru plinirea planurilor anuale și decanale ale Bisericii lui Dumnezeu. A MĂSURA totul, dragostea, credința, puterea, dăruirea, ruga, postul, răbdarea, cunoașterea, iertarea, jertfa și toate celelalte, este O OBLIGAȚIE a Bisericii în tot ansamblul ei, mai ales Biserica Sfințitoare (ARHI) dar și a diaconalelor sale, ramurilor sale de lucru specific în toate problemele din societate, Ramura Regală (REGA) și Ramura Învățătorească (ACAD), obligația măsurării cât mai corecte și a comparării cât mai exacte ne-o dă Hristos Însuși când îl întreabă (nu pe Petru, Apostolul, ci pe cel care a fost luminat de Duhul Sfânt în cele cerești)„Simon, fiul lui Iona, mă iubești tu pe Mine MAI MULT decât aceștia?” Acest „mai mult” înseamnă implicarea obligatorie ca servitoare (diaconiță) a teologiei a „ingineriei valorii”, iar dacă aceasta este implicată la cuvântul cel mai de sus (teologic, filosofic, politic și social), cu siguranță că trebuie și este implicată cu necesitate la toate surorile, credința, puterea, dăruirea, ruga, postul, răbdarea, cunoașterea, iertarea, jertfa și toate celelalte.

Oare confundă careva pe diacon cu Preotul sau Arhiereul? Ce este a-i da cârja stăpânirii decât a-i arăta într-un mod facil de înțeles, de văzut, de analizat situația concretă și posibilitățile evoluției imediate și de perspectivă atât în sfințirea, învățătura și pastorația teologică unde i se spune „Poruncește stăpâne” cât și în zonele de veghe ale sfințirii, învățăturii și pastorației diaconale, în zona de veghere, unde i se cere „Veghează stăpâne” la ce și cum învață poporul ce-l ai în grijă, la ce îmbracă, cum se adăpostește, ce și cum lucrează, cu ce și cum este hrănit… și toate acestea.

Oare nu trebuie să facem permanent ierarhia celor care știu și pot să-L slujească mai bine pe Dumnezeu în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu pentru ca Biserica să se poată folosi permanent de cei care sunt mai vrednici?

Dacă Dumnezeu are grija firului de păr din capul supușilor săi oare Biserica nu trebuie să aibă grija a toate ale enoriașilor săi?

Cum să se facă aceasta dacă nu se cunoaște „la firul de păr” toate ale nevoilor dar și toate ale posibilităților, ale celor care conduc societatea Poporului lui Dumnezeu?

Și dacă trebuie sfințirea, învățătura și pastorația, toate „la firul de păr” analizate în diaconalele REGA și ACAD, cu cât mai mult trebuie aceasta în clerul (ARHI) care le veghează ca totul să fie „cât se poate de bine”?

Prin responsabilizarea oamenilor se responsabilizează obștile și invers astfel încât oamenii „înviind” deșteptându-se în noua civilizație să lucreze la „învierea” obștilor în Hristos Domnul, în traiul și lucrarea în Hristos Domnul.

A pune ceva „dedesuptul” Ortodoxiei lui Dumnezeu înseamnă a căuta „fondarea ortodoxiei” pe ceva ce nu-i de la Bunul Dumnezeu, de aceea am vorbit de teologia ortodoxă, de filosofia, politica, sociologia, pastorația, pedagogia ortodoxe ca nu cumva să se pună la baza sau în ortodoxie cele ce nu-s ale ei, cele ce nu-s lămurite prin focul Duhului Sfânt.

Nu se poate pune deasupra Ortodoxiei lui Dumnezeu, deasupra Bisericii lui Dumnezeu absolut nimic, nici Uniunea Bisericilor, nici Consiliul Mondial al Bisericilor, nicio împărăție sau uniune de împărății, Biserica lui Dumnezeu este maximum întru izbăvirea oamenilor și popoarelor și lumii, maximum de organizare, ierarhizare, cunoaștere, mărturisire, lucrare a oamenilor din toate timpurile Popor al lui Dumnezeu în lucrarea lui Dumnezeu dată de Dumnezeu și închegată și în continuă desăvârșire sub pronia lui Dumnezeu.

Cum s-a spus, pe ce pică se sfărâmă și ce pică pe ea se risipește.

Nu poți să fii pentru dreapta și corecta slujire fără să vrei și să sprijini ICONOMIA acestei drepte slujiri, fără să sprijini, cunoașterea obiectivă (și ne părtinitoare) și eficientizarea, din toate punctele de vedere ale dreptei slujiri, fără să dorești creșterea acurateței și rodniciei dreptei slujiri.

Nu poți să accepți și să folosești tehnologiile moderne în uz personal și familial, fără să accepți și să folosești tehnologiile moderne pentru creșterea și eficientizarea dreptei slujiri sociale și personale, adică, nu folosești tu și familia ta, calculatoare, telefoane mobile de ultimă generație, limuzine apartamente cu lumină, apă și căldură și tot confortul societății moderne dar te împotrivești ca științele și tehnologiile moderne să fie implicate în propovăduire, mărturisire, deșteptare și educare a aproapelui, în hrănirea cu tot ce are nevoie sufletește și trupește aproapele, în implicarea aproapelui în viața Bisericii și comunităților creștine ca să slujească Domnului slujind aproapelui, slujind Biserica, oamenii și popoarele.

Când bisericile de zid, mai ales marile catedrale, sunt zidite și întreținute cu mijloacele tehnico-științifice cele mai moderne nu poți să nu fii de acorda ca Poporul lui Dumnezeu să nu beneficieze de puterea și acuratețea mijloacelor tehnico-științifice pentru creșterea în credință, mărturisire și slujire, pentru ajutorul, pentru purtarea crucii unii altora?

Dacă satrapii, elitele întunericului, înșelătoriei și morții au inversat și deturnat știința și tehnologia în folosul slujirii lor demonice, oare nu putem face inversarea inversării și să ne folosim toate științele și tehnologiile, curățate prin focul Duhului Sfânt în folosul Dreptei și Adevăratei slujiri a oamenilor și popoarelor, a lui Dumnezeu?

Absurd este a desconsidera știința și tehnologia ca necesități a plinirii spornice a Legii Dragostei Domnului dar mult mai absurd este ca acestea să preia conducerea asupra omului, familiei, ținutului, neamului, poporului sau lumii, acea diavolească scientocrație (derivată din mama ei, scientologia), aici oare nu trebuie să ne aducem aminte de Steagul Dacic, Steagul vechilor hyperboreeni- Șarpele cu cap de Câine? În tâlcuire: Cap Științei (Șarpele) voastre puneți Credința (simbol Câinele-de Pază, apărătorul civilizației și vieții pastorale).

Nu robii științei ci stăpânii ei, căci nu filosofia teologică formează teologia izbăvirii și mântuirii, ci este slujnica ei. ( Pelasgos ține în mâini cei doi șerpi, nu este înveninat de ei…)

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 15 sept 2022

9. Adevăratul IȘ-RA-EL

Venirea sfinților Ilie și Enoh (iliașa-enohiană) este, în primul rând „uciderea” falsului și legătura fizică, adevărată, nemijlocită cu adevăratul Dumnezeu. Cei doi vor propovădui, adică, lucrarea lor se va face peste întreg pământul, dar li se vor tăia capul, adică, la nivel planetar această mișcare mondială va fi decapitată și necredincioșii se vor bucura enorm, ca oameni, adunări, neamuri și popoare, dar, această mișcare a Bisericii lui Dumnezeu va fi înviată de Dumnezeu împreună cu învierea de obște și învierea Bisericii Ortodoxe Una!

Asta arată atât importanța teologică, filosofică, politică, socială a adevărului și plaga peste oameni și omenire a falsului, înșelăciunii, cât și dependența Re-Legării de ceruri, buna și corecta funcționare a Bisericii lui Dumnezeu, buna ei rodire personală și socială legată de adevărul personal și social, adică de CURĂȚIREA în toate de falsuri și înșelăciuni.

Falsurile și înșelăciunile de tot felul sunt baza globalizării satanice, falsurile teologice, filosofice, politice, sociale, medicale, pedagogice, culturale, (etc) care duc la falsurile de gândire, trăire, mărturisire, lucrare, implicare prin falsul vorbirii, comunicării, falsul informației, prin falsificarea cuvântului, semnificației, puterii. De aceea trebuie făcută de Biserica lui Dumnezeu, prin mare cercetare REDICȚIONAREA cuvintelor, căci, fiind falsificate în semnificație prin pluritatea desemnării falsifică atât conceperea și emiterea mesajului cât și primirea acestuia. Noi strigăm ERGOGETICA Împărăției Cerurilor în sfânta limbă română și pentru că Biserica Ortodoxă Română are o sarcină extrem de importantă în această perioadă și pentru că spațiul sacru al leagănului Carpaților are o importanță deosebită fiind spațiul pogorârii Noului Ierusalim (Bucureștii, iar unii sfinți că împrejurimile…) dar și pentru că este limba nouă-străveche a Hyperboreei neamurilor, limba latinității hyperboreice, din care a străfulgerat latina imperială cu care a fost scris pe Crucea Domnului putea-I împărătească peste cer și întreaga lume, limba marilor slujitori ai Dumnezeului Cel Viu pe linia Adam, Enoh, Noe, Melhisedec al marii și subtilei slujiri Ioanice (ai căror cei mai mari reprezentanți sunt Ioan Botezătorul, Si-M-(i)ON, fiul lui Ion-a, Ioan (Apostolul și Evanghelistul)). Sfânta Limbă română ca succesoare și moștenitoare a Limbii Bătrâne formată la începutul vorbirii umane. De aceea doar în sfânta Limbă română se scriu toate ale Marii Treceri a lumii de la ce este la ce va fi, ridicarea la nivel planetar a milostivirii, mărturisirii și lucrării izbăvirii și mântuirii oamenilor și popoarelor în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, limba unificată a celor șapte mari sinoade ale Bucuriei de la București, limba unificată a Bisericii Ortodoxe Unificate, Integrate. Recunoaștem, popoarelor de limbă latină formate din Ginta latină le va fi mult mai ușor să înțeleagă mesajele, mărturisirile, proiectele și lucrările Bisericii lui Dumnezeu.

Două globalizări care se exclud reciproc, globalizarea răului și distrugerii și falsului și morții, globalizare potrivnică globalizării binelui, desăvârșirii, adevărului și morții, dar, mai întâi a fost adevărul și Cuvântul Adevărului, apoi minciuna, care este doar ca o lipsă a adevărului, ca o boală a sa, ca o negare a sa, ca un mare parazit, iar globalizarea răului nu poate să trăiască, la fel ca orice parazit, în afara globalizării binelui, așa cum moartea nu poate să trăiască, să fie, dacă nu este viața pe care s-o ucidă, așa cum minciuna nu poate să trăiască în afara adevărului.

De aceea, lupta împotriva morții începe din cele atât de mărunte ale vieții fiecăruia, ca om, familie, ținut, neam, popor pentru a se putea ajunge la cele foarte mari ale vieții și adevărului, ale izbăvirii și mântuirii, adică, nu se putea pleca de sus în jos, la ordin de la un împărat (fie cel prea puternic și atotștiutor) asupra locuitorilor lumii, la ordin (ordin care nu putea fi înțeles, trăit, asimilat pe deplin) ci toată învierea în Domnul a lumii începe de jos, de la om către sus, neamuri popoare și întreaga lume. De aceea Hristos a început cu botezul oamenilor (transformarea în Domnul a conștiinței și vieții oamenilor) ca apoi, printr-o lucrare conștientă a oamenilor a Sfintei Evanghelii în, prin, întru Biserica Domnului, să se ajungă la botezul neamurilor, popoarelor și lumii, pentru ca abia după aceea, de sus în jos și de jos în sus, prin comandă și cerere, să se plinească, încetul cu încetul, pas cu pas, desăvârșirea oamenilor și popoarelor în Legea Dragostei lui Dumnezeu, în plinirea, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu a izbăvirii și mântuirii lumii.

Așa cum numele de Traian exista cu mult înainte de nașterea celui care avea să fie împărat al Romei, tot așa numele de „evreu” exista la pelasgi și-i deosebea pe Hyperboreeni de restul popoarelor pentru că erau „străini” de acestea, trăind într-o cu totul altă lume și sub alte legi (de sus) față de popoarele cunoscute și de aceea „poporului ales de Dumnezeu” i s-a dat acest nume spre a fi, PRIN CREDINȚĂ nu prin naștere, cu totul altfel decât celelalte popoare. Este extrem de important a se înțelege semnificația teologică a formării lui Avraam din Avram (implicit a poporului evreu) și contribuția marelui rege și preot Melhisedec și a poporului (de Duh) din care făcea parte, căci n-a fost născut fără părinți (și fără popor), nu a fost un înger ca rege al Salemului, iar faptul că Avraam i-a dat ZECIUIALĂ, adică l-a considerat mai înduhovnicit decât era el însuși și s-a purtat cu supunere duhovnicească demonstrează existența unui „popor al păcii” anterior poporului evreu căruia, prin Avraam toate popoarele născute din Avraam i-au dat zeciuială, inclusiv poporul născut pe linia Avraam-Isac-Iacob. „Neamul său (al lui Melhisedec) cine-l va spune?” nu înseamnă că nu avea neam ci când, în ce context, de ce va fi descoperită această taină, iar nu că nu ar fi avut neam din care să se tragă Melhisedec întrucât nu era înger, căci dacă ar fi fost înger nu i s-ar fi oferit zeciuiala.

Modelul Marii Treceri, al plinirii în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt a ieșirii Poporului lui Dumnezeu din robia lumii, modelul transformării structurale a Bisericii Ortodoxe a izbăvirii și mântuirii oamenilor în Biserica Ortodoxă Integrată a izbăvirii și mântuirii oamenilor și popoarelor, prin formarea laturilor diaconale ale Bisericii, a Regalității duhovnicești (REGA) și a Învățăturii duhovnicești (ACAD) sub binecuvântarea Bisericii sfințitoare (ARHI) este descris în Sfânta Scriptură în ieșirea evreilor din Egipt. În locul lui Moise nu este un om, nu este numai Masa Apostolică a celor 12 arhierei întocmai cu apostolii, sau Masa Aleșilor, a celor 70 (a celor trimiși), ci și Adunarea universală a celor 333 de Părinți căci lucrarea este extrem de mare, unică, un proces de transformare a lumii evidențiind noul stadiu al Bisericii ortodoxe, adică al lumii.

Procesul este crucial, fundamental, universal, definitiv, unic, direcțional și implică tot ce s-a scris, s-a vorbit și s-a făcut până acum, tot ce se crede și se știe și se nădăjduiește, trecut, permanent, încetul cu încetul, pas cu pas, (după modelul sfântului Maxim Mărturisitorul), prin focul Duhului Sfânt nu oriunde, nu oricând și nu oricum ci în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu Una!

Noi tot vorbim despre IȘ-RA-EL de Duh- Poporul Ortodox al lui Dumnezeu după Hristos Domnul care este Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat, Iisus din Nazaret, Fiul Omului, Hristosul adevărat și Unic al oamenilor și popoarelor și lumii dar mulți nu înțeleg și nici nu vor să înțeleagă cum de noi, creștinii ortodocși, Biserica Ortodoxă, suntem adevăratul Israel, ba chiar interpretând aceasta ca o mare înșelătorie, furt de identitate față de evreii din coapsele lui Avraam.

Abia când vor înțelege evreii și vor accepta Adevărul ca să și-L asume pe deplin și definitiv, abia atunci evreii se vor converti la Ortodoxie și se vor împlinii toate cele spuse de Legea și Prorocii și de Hristos Domnul și sfinții Săi.

Și aici, ca și în multe alte părți este diferența dintre falsul iudaism și adevăratul iudaism, între falsul RA-IȘ-El și adevăratul, de conștiință și har RA-IȘ-EL, între falsul popor ales și adevăratul popor ales al lui Dumnezeu fondat de „Fiul lui Dumnezeu” care este și „Fiul Omului” care este și „Fiul lui David”. Aceasta pentru că nu s-a înțeles și nu se vrea a fi înțeleasă diferența dintre linia trupească și linia duhovnicească Avraam-Isac-Iacob, (căci argumentul nașterii din Avraam îl are și Ismail…) și nu s-a înțeles de ce pe tronul lui Israel nu a fost ridicat fiul regelui Saul ci unul din cu totul altă familie, tânărul păstor David. Dacă absurditatea este atât de mare pentru cei din coasta lui Avraam să nu înțeleagă duhul Legii și Prorocilor și să aștepte și să impună lumii un „Mesia” în afara Legii și Prorocilor, cu atât mai absurdă este pretenția unora care nu sunt din coapsele liniei Avraam-Isac-Iacob să se numească și să se creadă evrei, să fie ținuți de alții, de oameni și popoare ca evrei doar pentru că au înțeles că IȘRAEL va conduce lumea și ei să conducă lumea conducându-i pe cei care, din naștere sunt fiii lui Avraam.

Pentru evreii originari, din coapsele lui Avraam, a fost și este absolut cu totul de neînțeles și de ne-admis ca Salvatorul lor și al întregii lumi să vină în Ierusalim pe un măgar, ca Salvatorul lumii să fie batjocorit și umilit ba chiar și omorât cu aceeași ușurință cu care răstignești doi tâlhari obișnuiți, ca Salvatorul și Mântuitorul lumii, care este de-al lor, evreu ca și ei, să-i umilească tocmai pe ei care sunt fii lui Avraam, care sunt cei care respectă Legea și Prorocii, care sunt fii lui David, poporul ales de Dumnezeu ca să conducă popoarele lumii?

Ba, mai mult, căderea imperiilor creștine, neagresivitatea, ba chiar calmul, smerenia și sărăcia Bisericii Ortodoxe mondiale le dovedea clar și unora încă le mai dovedește, (în modul lor fals de a crede și înțelege), că totul este un aranjament între preoții falși cu guvernările și nicidecum o lucrare clară a lui Dumnezeu în lume, de aceea erau și sunt extrem de hotărâți să-l aștepte, să-l creadă și să-l susțină pe cel care va veni ca Împărat al lumii, după modelul lor, după cum cred și vor ei ca el să vină, dându-i astfel puteri nebănuite antihristului, celui care îi va înșela în primul rând pe ei și apoi pe mulți, prea mulți, oameni, neamuri și popoare.

Abia înțelegând că Iisus Nazarineanul, Cel pe care L-au batjocorit și răstignit este viu, mai viu decât cei vii și este cu adevărat Împăratul împăraților, Învățătorul învățătorilor și Arhiereul arhiereilor, văzând cu ochii lor că Poporul lui Iisus Nazarineanul este cu adevărat Poporul lui Dumnezeu, că are o Împărăție reală, dar pe Legea Cerurilor, cu mari puteri teologice, filosofice, politice, economice, juridice, pedagogice (și toate) întru izbăvirea și mântuirea oamenilor și popoarelor, abia atunci mulți nativi evrei vor înțelege că Iisus este Hristosul oamenilor și popoarelor, Mesia cel mult așteptat și că ei și rabinii lor nu au înțeles vine Împărăția lui Mesia și-n ce fel, pedagogia cu care Mesia își formează și își educă și mărește Împărăția Cerurilor, Biserica Ortodoxă.

Mulți evrei se vor putea ierta dar mulți rabini nu-și vor putea ierta știind cum de generații s-au înșelat și-au înșelat și pe alții.

Convertirea poporului evreu la Ortodoxie este cea mai mare sarcină a Bisericii ortodoxe pe linia pastorației teologice dar aceasta este posibil doar prin creșterea vitezelor și accelerațiilor în toată pastorația Bisericii, adică și în cea a conducerii (Regalitatea duhovnicească REGA, mărturisire, teorie dar și lucrare, practică) cât și în pastorația învățăturii ( Academia duhovnicească ACAD) căci nu doar prin vorbe și nu doar prin fapte ci prin unitatea în Domnul a vorbei cu faptele, prin roadele aduse de Biserică în viața oamenilor și popoarelor se face cea mai mare adeverire a adevărului. Căci sunt mulți, prea mulți evrei care, până nu vor vedea cu ochii lor și nu vor pipăi cu mâinile lor și nu vor analiza cu mintea lor ce, cum și de ce este așa, nu vor crede. Dar nu doar convertirea evreilor este în marea sarcină a Bisericii Ortodoxe ci și readucerea în staulul Luminii adevărate a tuturor celor plecați, catolici, reformați, protestanți mai vechi sau mai noi, de toate formele dar și pe foarte mulți buni, care vor să vină la adevăr, din religii mai vechi sau mai noi, dintre cei care au căzut sau au fost răpiți în New-Age și altele asemenea ei, o lucrare extrem de amplă, programată, cu programe speciale, adaptate pe fiecare zonă spirituală prin care să se meargă la rădăcinile neînțelegerii Ortodoxiei pentru acele zone culturale, spirituale, afective. Într-un fel sunt programele pentru ortodocșii falși, pentru musulmani, în alt fel pentru cei ce-și zic catolici, în alt fel, specific, pentru evrei, zoroastriști, taoiști, yoghini, budiști etc. Până acum aceste încercări au fost la nivelul posibilităților unor mari predicatori, fie ei și sfinți, dar de acum trebuie făcută Înțelegerea Ortodoxiei pe zone spiritual-tradițional-sociale la nivelul institutelor și academiilor ortodoxe, integrând atitudinea și argumentele aduse da sfinți și mari duhovnici dar amplificând și cercetarea dar și limbajul (gândirea) pentru ca omului să-i poți vorbi după cum înțelege el. De aceea este permisă de Dumnezeu Împărăția împărățiilor necreștine numită GOG, pentru ca oamenii buni care au chemarea la Dumnezeu dar nu i-a fost pusă, până acum, pe înțeles, să poată înțelege și doar înțelegând bine ce câștigă și ce pierde, să decidă singur pentru sine și familia sa intrarea sau nu în Biserica Ortodoxă, în și sub Legea Dragostei lui Dumnezeu, în Împărăția lui Dumnezeu.

Analizând astfel lucrurile ne dăm seama că sunt aproape opt miliarde de oameni și popoarele lor care nu cunosc adevărata Ortodoxie, legea izbăvirii și mântuirii pe care nea-a dat-o Hristos Domnul prin sfânta moarte și minunata Sa Înviere, nu cunosc rostul și lucrarea Bisericii lui Dumnezeu la nivelul omului deplin, trup și suflet, persoană particulară dar și socială, nu cunosc, cu atât mai puțin rostul Ortodoxiei pentru adunări, obști, ținuturi, neamuri, popoare și întreaga omenire ce-a fost, ce este și va fi.

Datorită greșelilor și confuziilor de tot felul se interpretează eronat, chiar de marea majoritate ortodoxă, noțiuni mai dificile, „Apocalipsa”, „sfârșitul lumii”, „Învierea de obște”, „A doua venire a lui Hristos”, Cataclismul Energetic Global”, „Al treilea război mondial”, „Ecumenismul” și multe, multe altele, iar dacă este așa în ortodoxie oare ce să mai spunem de iudaism, mahomedanism, protestantism, „catolicism”, budism și altele?

Dar, ceea ce trebuie și la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință, căci este Capul și Puterea Bisericii Sale în veci.

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 18 sept 2022

10 Ingineria ZIDIRII

Ofensiva satanică este răspunsul clar la faptul că ortodocșii dorm, stau liniștiți precum stăteau oamenii înainte de potop… Este vădit și știut de mulți că nu poți să-l batjocorești pe Mahomed, chiar într-o țară unde nu-s majoritari musulmanii, nu poți decât riscând să fii ucis în cel mai scurt timp… Despre creștinism ce să spunem? Sunt date jos crucile de pe biserici, ba chiar au ieșit jocuri unde copiii sunt îndemnați să-L răstignească pe Iisus, Hristosul oamenilor și popoarelor… Iar ortodocșii tac pentru că Biserica Ortodoxă tace și-și demonstrează secol de secol, deceniu de deceniu, exagerata prudență, neputința, teama, imposibilitatea de a acționa… Oare nu mai sunt mireni sau monahi, sau preoți sau arhierei puternici? Sunt, dar și aceștia se tem de superiorii lor, stau în ascultare, iar superiorii superiorilor în Biserică se tem de neputința ortodocșilor pentru un răspuns ferm dat lumii, un cerc vicios care ne trage către diminuarea din ce în ce mai mare a încrederii mirenilor, monahilor, preoților și arhiereilor în Poporul lui Dumnezeu, în biruința finală a Poporului lui Dumnezeu. Asta a arătat-o și acel sinod din Creta… Dezordinea, lipsa sfatului, neascultarea, neputința, dureroasă neputință, teama de-a nu-i supăra pe satrapii lumii, teama de-a apăra Dreapta credință, dreapta închinare în public, demnitatea de a fi ortodox. Dar vina cea mare n-o au arhiereii și nici preoții, vina cea mare o au mirenii, de la cei mai mari și tari oameni de știință, oameni de cultură, oameni politici, cadrele de conducere, organizare, ierarhizare în diferite societăți și-n diferite popoare, cadrele pedagogice începând cu academicienii lumii ortodoxe până la inginerii și maiștrii din fabrici, din instituțiile de stat sau private, până la medicii și asistentele medicale, toți care au putere chiar și doar peste 12-14 oameni, copii sau adulți.

Ce-i de făcut? Așteptăm să ne cipeze pe toți, să ne îndoctrineze satanic pe toți, să ne înroleze în primirea și aplaudarea antihristului într-un Guvern Mondial Satanic sau urmăm exemplul Macabeilor? Biserica Ortodoxă Integrată este răspunsul ORTODOX, care ni-l putem da, cu ajutorul nemijlocit al lui Dumnezeu la toate, absolut toate problemele oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, popoarelor și lumii, iar, în principiu, este chiar răspunsul lui Dumnezeu Însuși prin toate în jur în care lucrează Duhul Sfânt, dar mai ales prin Sfânta Scriptură și prin Sfinții Părinți.

Și chiar dacă se jertfesc, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu aproape toți ortodocșii de ar mai rămâne, prin absurd, doar 2-3 sute de mii de ortodocși în viață, tot Poporul lui Dumnezeu, Biserica lui Dumnezeu va câștiga tot viitorul pentru că au Adevărul, Îl au pe Dumnezeu și puterile cerurilor de partea lor, pentru că este Măicuța Domnului care va da biruințe chiar acolo unde se pare, conform tuturor calculelor științifice și strategice că totul este pierdut.

Și astfel, oamenii și popoarele vor veni la ortodoxie cu cea mai mare dorință și evlavie văzând puterea și credința și dârzenia ortodocșilor care s-au jertfit și a celor rămași.

Cu lașitatea și teama de-a nu fi învinși, doborâți, spulberați (dacă ne arătăm demnitatea, cine suntem- Lumina Lumii-), nu facem decât să ne pierdem încrederea în noi înșine, în mirenii Bisericii, în monahi, preoți, arhierei și prin aceasta iubirea multora se va răci și mulți vor cădea din ortodoxie, în deznădejde sau vor pleca aiurea spre alți dumnezei care lui se par mai bine mărturisiți, apărați, lucrați în viața publică, în inima, mintea și traiul oamenilor și popoarelor și lumii, chiar dacă acei dumnezei sunt falși, sunt zidiți de întunecatele minți ale oamenilor ajutați de știință și tehnologie, ajutați de investițiile enorme care se fac pentru ei.

Mai mult, Biserica este Trupul tainic al lui Hristos Domnul, suntem născuții Lui, din har, noi chiar suntem fiii Maicii Domnului și purtătorii puterii lui Dumnezeu de izbăvire și mântuire a oamenilor, popoarelor și lumii, noi nu mai suntem ca alții, așa cum am fost înainte de botez, trupești, noi suntem rasa duhovnicească și comportamentul nostru trebuie să fie la înălțimea Voii și Planului lui Dumnezeu, iar nu la cheremul temerilor și îndoielilor noastre…

De ce oare a spus Hristos să ne luăm sabie? Oare nu să ne apărăm ca oameni și popoare ale Bisericii lui Dumnezeu?

De aici începe Ingineria Zidirii, de la demnitatea și curajul cu care privim Zidirea lui Dumnezeu în care stăm, dar și zidirea lui Dumnezeu pe care-o face în prin, întru Biserica Sa a noilor oameni, noilor familii, noilor adunări, noilor neamuri și popoare, noua lume a LUMINII, lumea lui Dumnezeu.

Cu cât noi ne temem mai mult ca să plinim Voia și Planul lui Dumnezeu așteptând alte timpuri, alți oameni, alte conjuncturi, cu atât le dăm noi înșine, prin teama noastră, puteri satrapilor ca să-și zidească lumea întunericului și groazei atât prin lucrarea în voia dumnezeilor lor cât, mai ales prin unirea tuturor dumnezeilor lor ca să plinească voia și planul diavolilor. Iar dacă noi care deținem și adevărul dar și puterea, dar și Calea de a face toate, de-a salva (IZBĂVII) oamenii și popoarele și lumea, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, atunci de la cine și cum așteptăm salvarea? Noi, ca oameni, familii, neamuri și popoare ortodoxe, nici măcar nu ne rugăm cu nădejde și cu credință Rugăciunea-Jurământ Tatăl nostru și nici nu stăm în Postul Ortodox de PLINIRE a ce ne rugăm lui Dumnezeu ca să plinească. Dacă noi, FIECARE, nu lucrăm cu tot sufletul, (cu toată mintea, cu toată voia, cu toată nădejdea, puterea) pentru IZBĂVIRE, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, ba chiar lucrăm cu toată puterea noastră lucrarea întunericului, lucrarea morții și pierzării, lucrarea satanică, cum oare vom scăpa? Oare nu gândim și lucrăm ale morții și răului, împreună cu lumea, tot timpul și doar câteva ore pe săptămână sau pe lună sau pe an, Îi cerem lui Dumnezeu, în biserici sau în odăile noastre și-I tot cerem Domnului viață și bucurie și izbăvire și bunăstare și tot binele? Oare nu trebuie să ieșim din această nebunie când una lucrăm dar cu totul alta dorim și ne rugăm la Dumnezeu ca să ne iasă? Plantăm semințele morții, nedreptății, nenorocirilor, le udăm, le creștem mari copaci și vrem roadele vieții, dreptății, bucuriei?

Modelul IEȘIRII CREȘTINILOR ni l-a dat Dumnezeu în Sfintele Scripturi, noi nu lucrăm după mintea și temerile noastre! Sfintele Scripturi sunt Rugul Aprins, iar în locul lui Moise sunt grupările celor mai aleși ai Bisericii lui Dumnezeu, (cei 144 de mii, cei 333, cei 70 și mai ales cei 12), timpul de acțiune (căci această acțiune a INTEGRĂRII nu se face oricum și oricând), timpul când trebuie acționat ni-l dă starea, strâmtorarea creștinilor, ortodocșilor, în lume, așa cum timpul chemării lui Moise a fost când viața evreilor în vechiul Egipt era clar în pericol.

Ce dovadă mai clară, mai evidentă vrem, așteptăm, alta decât cea privind pericolul real al existenței umane naturale, alta decât modificarea structurii naturale intime umane, modificarea ADN-ului, transformarea oamenilor și omenirii în „produse” ale ingineriilor satanice de tot felul, genetice, informaționale, structurale, pedagogice (etc)? Chiar ființarea omenească este pusă în mare și ireversibil pericol nu doar viața creștinilor așa cum, pe timpul Faraonului, în Egiptul antic, pe vremea lui Moise, erau puși în mare pericol și chiar omorâți copiii de parte bărbătească ai evreilor.

Nu luptăm cu mare și minunată dăruire și jertfă pentru Ingineria Luminii (căci suntem Fiii Luminii), nu luptăm pentru Ingineria Vieții, Zidirii și iată că suntem puși a lucra la zidirea împărăției întunericului și morții și demolării efective a ființei umane.

Așa cum Masa Apostolică, a Celor 12 Apostoli a fost și este permanent cu noi, sunt în viață (dar noi nu-i știm încă) și ei sunt împreună cu Masa Aleșilor, (a celor 70, a celor trimiși) și Adunarea universală a celor 333 de Părinți, tot așa totdeauna pe pământ Hristos Domnul are și va avea, după cum ne-a anunțat deja de aproape două milenii, Oastea Stegarilor VIEȚII făcută din minim 144 de mii de mari păzitori și luptători neînfricați ai Bisericii, ofițerii pregătiți temeinic, ai Bisericii lui Dumnezeu, (căci Dumnezeu nu ne-a lăsat nici în neputință și nici în necunoaștere privind pregătirea pe care a făcut-o pentru aceste vremuri de ieșire a Bisericii de sub jugul lumii satanice). Dacă după tot ce ni se face și ni se lucrează, cercetează a ni se face, mai este un creștin care să nu vadă satanismul acestei lumi asupra noastră, a tuturor, cu siguranță că acela chiar nu înțelege pe ce lume se află. Problema nu este să ne temem, să ne văicărim ca niște neputincioși, „Ce-o să fie, ce-o să fie?? Ne omoară ăștia, ne distrug, ne termină, vai de noi…”, problema este să ne luăm fiecare crucea, nu oricum, ci DOAR în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, în, prin, întru Crucea Bisericii, Crucea Poporului lui Dumnezeu!

Crucea ta nu este a ta, este partea din Crucea Bisericii care-ți revine ție după darurile și puterea și dragostea și bucuria pe care Dumnezeu ți le-a dat în toate formele și modurile. Hristos Domnul a dus TOATĂ Crucea noastră, a tuturor, din toate timpurile, limbile, popoarele și de aceea BIRUINȚA ESTE DEJA A NOASTRĂ, a Bisericii, noi doar trebuie să ducem, cu dragoste, nădejde și bucurie PARTEA NOASTRĂ a Crucii Bisericii (Una, a lui Dumnezeu), care este, cu adevărat Biserica izbăvirii și mântuirii oamenilor și popoarelor.

Mai mult știm comportamentul satrapilor întunericului după modelul comportamentului Faraonului la cererile repetate ale lui Moise de a lăsa Poporul lui Dumnezeu ca să I se închine Lui Dumnezeu, ÎN TOATE, și numai Lui, ca să-I slujească, în toate, numai lui Dumnezeu.

Închinarea ÎN TOATE este ce am numit noi Biserica Ortodoxă INTEGRATĂ, după modelul integrat al omului, suflet, minte și trup, iar asta nu-i de la noi ci Hristosul oamenilor și popoarelor și lumii ESTE SINGURUL, pentru toate timpurile omenirii, Împăratul împăraților, Învățătorul învățătorilor și Arhiereul arhiereilor de aceea, în sarcina Bisericii sunt toate îngrijirile, lucrările, și ale vieții sufletești (ARHI) dar și ale vieții mentale, intelectuale, raționale (ACAD) ți ale vieții traiului (REGA), ultimele fiind în diaconia Bisericii, nici separate de ARHI dar nici sub dictatura clerului, asta nu vor să înțeleagă extrem de mulți care-și pun întrebarea Cum vor fi oare Regalitatea Duhovnicească și Academia

Duhovnicească sub patronajul clerului?

Oamenii și popoarele, îngrijindu-se de trup și nu de suflet se tem grozav de toate războaiele și calamitățile și distrugerile care vor veni peste ele pentru că li se distruge confortul, liniștea, nepăsarea, palatele, moșiile, afacerile, huzurul, veselia și distracția în păcate și mai bine mor și acceptă să fie duse la moarte decât să rămână fără cele pentru care ei și părinții și moșii lor au muncit zeci și sute de ani. Mulți bogați mor dacă pierd miliardele și rămân doar cu un amărât de palat iar mulți săraci și oropsiți nu mor nici când pierd acoperișul de deasupra capului. Oare câți săraci lipiți se sinucid și câți dintre cei bogați și, mai ales, de ce? Iar cu cât se tem oamenii și popoarele mai mult de aceste distrugeri și pierderi oare nu le fac mai importante, mai distrugătoare decât sunt în realitate? Oare nu-i dau mai multă putere satanei și satrapilor lui tot vorbind despre ce și cum fac aceștia, tot temându-se de ei, tot avându-i mereu în minte, în simțiri, în mărturisiri și tot lucrând pentru ei?

Să fie oare adevărată nenorocita zicală „Fă-te frate cu dracul până treci puntea”? Odată ce te-ai făcut frate cu dracul și-ai intrat în mrejele lui mai scapi?

Noi în loc să fim tot timpul în minte, în mărturisire și lucrare cu Dumnezeu, cu Raiul pe pământ-(Poporul lui Dumnezeu-Biserica lui Dumnezeu), cu nădejdea, lupta și biruința sfinților, noi suntem mereu în minte cu răul care este și care va veni peste noi, cu dibuirea, analizarea, cunoașterea răului, cât va fi de mare când și cum va fi, cu analiza răilor cât vor fi de răi și prin acestea, temându-ne atât de aceștia le dăm cu mult mai mare putere asupra noastră, asupra gândurilor, mărturisirilor și faptelor noastre, îi împuternicim și pe ei dar, mai ales, pe șeful lor, antihrist.

Fiecare din noi este ziditor al său și al casei sale prin intrarea în Biserica Domnului, prin desăvârșirea, prin Darurile și Lucrarea Duhului Sfânt în Biserica Domnului iar zidirea aceasta are caracteristici aparte, nu se face oricum, oricând, prin oricine, trăind, fiecare, în Biserica Domnului într-o permanentă ierarhie. Măiestria de a te zidi cât mai bine este o adevărată inginerie a zidirii pe care o înveți, o respecți și primești roadele ei. La o altă scară este ingineria zidirii familiei, altă scară pentru ingineria adunării și tot așa pentru ținuturi, neamuri, popoare pentru că asupra fiecărei grupări sunt încercări specifice chiar permanent. Ceea ce îi unește pe toți și le unește pe toate grupările care sunt în și ai Bisericii sunt cele 333 de canoane pe care trebuie să le respecte toți și toate și de modul cum sunt respectate aceste 333 de canoane depinde sistemul de organizare, ierarhizare, conducere, învățare, depinde tot… Mii de variabile, milioane de unități de măsură…, mii de necunoscute, da, numai o ingineria a zidirii poate să facă lumină adevărată, să aducă, în sfera obiectivă, măsurabilă și demonstrabilă atât lucrarea Duhului Sfânt cât și roadele lucrării Duhului Sfânt în Biserica lui Dumnezeu, în Casele și Curțile ARHI, ACAD și REGA.

Ca să pescuim mai bine și mai adânc trebuie gestionată bine nu doar valoarea cât și măsura, nu doar lucrarea cât și timpul, persoana (fizică sau socială), ascultarea, răbdarea, jertfa,… Ingineria zidirii, ingineria dreptei slujiri pentru pescuirea minunată, căci, prin Duhul Sfânt, va fi rodirea necesară.

Nu ne putem permite ca subiectivismul unuia sau unora, mulți sau puțini, din vârful scărilor sau de la baza lor, să aducă în Biserica lui Dumnezeu neascultare, dezordine, neîncredere, arbitrariul, mita, eroarea voită, ispitirea …

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 25 sept 2022

11 Treptele Bisericii, Împărăției Cerurilor

Întreaga planetă suferă și este pârjolită cumplit iar pământul se răzbună zvârcolindu-se din toate încheieturile de atâta scârbă, nu doar animalele ci și plantele, păsările, animalele vor avea un comportament aberant din cauza comportamentului aberant al oamenilor și popoarelor, sute de milioane de oameni, ba chiar miliarde, mor și vor muri în mari chinuri și adâncul dar și fața pământului ba și fața cerului se vor schimba căci nesăbuința umană a depășit toate limitele.

Unde și care sunt înțelepții acestei lumi și cum sunt ei luați în seamă de oameni și popoare pentru ca acestea să se ferească de răul cel mare care le-a cuprins din toate părțile?

Nici oamenii, nici adunările, nici popoarele nu cunosc ce vine și a venit peste ele, căci provocarea întunericului și morții, bolilor și războaielor, nenorocirilor de toate felurile nu vin doar dintr-o parte a globalismului satanic ci, în mii de feluri, din toate cele șapte guri globale ale Balaurului cel vechi care are slugi chiar peste tot, slugi mai apropiate, de prima mână, sau la a 40-cea mână…

Deci, când una din laturile globalismului, prin jertfa oamenilor și popoarelor, este alungată spre a se pune în reconstrucție o altă latură a globalismului (care pare diferită sau chiar contrară), acea nouă latură este tot prin gura și lucrarea Balaurului cel vechi, dar sub altă formă, scapi de lupi ca să intri în gura hienelor, scapi de hiene ca să intri în gura leilor… Ei spun: „durerea merită” înșelând oamenii și popoarele pe căi aparent opuse dar care duc la aceeași finalitate distrugătoare a oamenilor și popoarelor. „Societatea deschisă” pe calea suferinței și morții…

Și toate aceste schimbări planetare din rău în mai rău, din suferință în mai mare suferință, din moarte în mai mare moarte a oamenilor, familiilor, adunărilor, neamurilor și popoarelor, toate se petrec pentru că oamenii și popoarele nu vor Jugul sfânt al lui Dumnezeu și ele tot amână crezând că-și pot aduce ALTFEL liniștea, pacea, bunăstarea, neagresiunea, prosperitatea, rodnicia, sănătatea și viața…

Pentru că Balaurul și-a creat cu multă dibăcie terenul de luptă, de-a lungul secolelor și mileniilor, zeii libertății, egalității, independenței, personalității, avuției, confortului, (etc) bazându-se pe întinarea a toate, pe terenul otrăvit, pustiit - toate păcatele oamenilor, de la cele mai mici până la cele mai mari.

În felul acesta, prin înșelarea perceperii și înțelegerii punctului final la care ajung oamenii și popoarele evitând sau chiar batjocorind Cuvântul și Calea Domnului, pierd cumplit toți, pierd popoarele care-ar trebui să intre în Împărăția Viului (Gog=Împărăția împărățiilor necreștine) și pierd cumplit și popoarele care ar trebui să intre în Împărăția Hristică a Bisericii Integrate a lui Dumnezeu, (Ma-Gog= Împărăția Domnului Hristos de sub Acoperământul Maicii Domnului, Împărăția izbăvirii și mântuirii), adică, să nu creadă nimeni că pierd numai unii sau numai alții, ci pierd cumplit și incredibil toți, ca oameni, familii, adunări, ținuturi, neamuri, popoare, datorită înșelărilor satanice pe toate nivelele, din toate părțile, pe toate direcțiile.

Pentru a se înțelege că, Cuvântul lui Dumnezeu nu este de folos doar Creștinilor ci și necreștinilor care nu sunt anticreștini, (prin legea lor dovedită), iar căile anticreștinilor și anti-necreștinilor, indiferent de ce neam, de ce rasă, de ce popor, mare sau mic ar fi vorba, calea anticreștinilor și anti-necreștinilor este și va fi închisă pe veci, pentru că Dumnezeu nu vrea creștini, oameni sau popoare, făcuți la ordin, făcuți sub amenințarea sabiei. Deci, pentru a rămâne în identitatea lor, chiar necreștină, dar nu anticreștină, oamenii și popoarele trebuie să sprijine Biserica lui Dumnezeu, (oamenii și popoarele pe Calea Domnului), pentru că, altfel, vor fi transformați în ne-oameni sau chiar anti-oameni de către satrapii satanei și slugile lor, prin toate înșelătoriile, unele chiar cu neputință de înțeles până nu li se văd roadele distrugerii, moment când este mult prea târziu de a reacționa eficient. Marea milă și îndelunga răbdare a lui Dumnezeu garantează CONDIȚIONAT viața oamenilor și popoarelor necreștine (dar nu anticreștine) pentru ca fiecare făptură umană, oriunde s-a născut, în orice popor, sub orice lege, să cunoască Sfânta Evanghelie a Jertfei, morții și Învierii Domnului, Calea Cerului, a izbăvirii și mântuirii și, mai mult, să aibă poarta deschisă pentru a veni în Biserica Domnului, în Împărăția Hristică pentru a face parte din Poporul Ales, Noul Israel, să poată, ca om și familie să aleagă Legea Dragostei lui Dumnezeu, Legea Cerului, fără presiuni și amenințări nici din partea creștină (pentru a sili ca să intre în Biserică) nici din partea necreștină a lumii (pentru a sili ca să nu intre în Biserica Domnului). În Biserica Domnului se poate intra din orice popor, din orice credință, prin pocăință adevărată care este cel mai mare jurământ făcut în fața lui Dumnezeu și a oamenilor din toate timpurile, dar, din Biserică nu se mai poate pleca în alte credințe datorită acestui mare și definitiv jurământ făcut pentru sine, pentru familie și toți urmașii săi, nu se mai poate pleca de la Potirul Domnului, de sub Acoperământul Maicii Domnului. De aceea sunt ilegale plecările din adevărata Biserică a lui Dumnezeu, oameni, familii, adunări, popoare, care se cred creștine deși au plecat de lângă Trupul și Sângele Domnului, de sub Acoperământul Maicii Domnului, din Biserica Ortodoxă a lui Dumnezeu făcându-se astfel mai necreștini decât necreștinii, „căldiceii” care sunt cu Hristos după vrerea lor, după mintea lor, după părerea lor și nu după strimta Cale, nu după Legea Dragostei lui Dumnezeu. De nu se întorc cu mare pocăință și lepădare de marea și diavoleasca rătăcire sunt considerați, pe drept cuvânt, cu anticreștinii, căci, prin lucrarea lor Îl falsifică pe Hristos Domnul, pe Maica Domnului, falsifică Biserica adevărată a lui Dumnezeu, falsifică izbăvirea și mântuirea, îi fac pe alții, oameni și popoare să meargă după cristoși falși, mincinoși.

Învierea de obște, prin Hristos care sfințește toate, duce la învierea popoarelor, nu oricum, ci doar în, prin, întru Biserica Domnului, care, prin lucrarea divină a învierii obștei, promovează, amplifică, rodește învierea în Domnul, a oamenilor (ca oameni noi în duh, minte, trup, oameni sfințiți în lucrare sfințită) și duce, pe Calea Domnului, la învierea popoarelor prin dreaptă credință oglindită în dreaptă așezare în Domnul, dreaptă gândire, mărturisire, lucrare, trăire.

Noua rasă umană, născută din apă și duh, prin consimțământ dar și ca un respect deosebit pentru moși și strămoși, pentru continuarea moștenirii vieții, zidind prin conlucrare cu Dumnezeu, în, prin, întru Biserica Domnului, prin botezul sfânt, noul om, acești noi oameni se sfințesc, gândesc, mărturisesc, lucrează, trăiesc, pe alte coordonate decât oamenii firești, de aceea și-au făcut primele comuniuni-comunități creștine, împreună în toate ale vieții, gândirii, mărturisirii, lucrării, averii de obște, doar astfel putând supraviețui prigoanei deosebite. „Lauda Ta din gura celor ce sug…” în Vechiul Testament, „Lăsați copiii să vină la Mine” este porunca Domnului, de aceea cea mai mare moștenire pe care o dau părinții copiilor lor este botezul din pruncie pentru ca din pruncie să fie cu darurile Duhului Sfânt în formarea vieții. Mai mare moștenire decât a da copiilor, nepoților tăi, în veac, pe Dumnezeul cel adevărat, Calea adevărată a lui Dumnezeu, mai mare moștenire nu este și nu poate fi, nici în cunoaștere nici în averi nici în ranguri lumești, chiar nimic nu poate fi mai mare, căci dăruiești, moștenești pe Domnul și Calea Domnului, calea izbăvirii și mântuirii, cale vieții de aici dar și a celei veșnice.

După ieșirea Bisericii din catacombe, după ce prigoana a mai încetat pe scurte sau lungi perioade, din comuniunile-comunități creștine, auto dizolvate, au rămas agapele Bisericii și ajutorarea celor extrem de lipsiți, în mare pericol, dar, chiar dacă au fost imperii numite creștine, acestea nu aveau în interior relaționarea autentic creștină între oameni, obști, adunări, ținuturi, popoare pentru că nu se mai putea…

Învierea de obște nu este un proiect creștin cu totul nou, căci a fost experimentată viața de obște creștină încă de la începutul creștinismului, dar este nouă forma și puterea prin care obștile și, prin ele popoarele creștine revin, ca Fiice Risipitoare, la Casa Tatălui ceresc, Biserica Ortodoxă Integrată (sfințire, învățătură, conducere, „Ale Tale dintru ale Tale…” pentru oameni și popoare). Învierea de obște nu poate să înceapă de sus în jos, prin ordin, decret, circulară patriarhală, începe de jos în sus, de la parohie care, prin obștea pe care o ține, devine sfânta parohie așa cum este sfânta mănăstire prin obștea sfințită pe care o ține în viață de obște duhovnicească. Cu siguranță și cu necesitate viața obștilor monahale este cu mult superioară vieții obștilor parohiale dar despre acestea trebuie vorbit mai pe larg în alte lucrări.

Formarea Bisericii lui Dumnezeu este lucrarea Duhului Sfânt cu participarea Apostolilor și a celor împreună cu ei, cu Liturghia de obște și cu co-participarea creștinilor, în tot și toate ale vieții la Liturghia după Liturghie, prima treaptă a creștinismului, creștinismul de început, vechi, de catacombe, prima formă, conform poruncii Domnului dată lui Simon, fiul lui Iona: „Paște mieluțele Mele”! Această Treaptă a Bisericii a avut reglementările ei chiar prin sfinții Apostoli și urmașii lor direcți, pornirea originară a Bisericii.

Ieșirea Bisericii din catacombe, în societate, pentru propovăduirea și lucrarea Sfintei Scripturi în societate, a fost o lucrare a Duhului Sfânt cu participarea și conlucrarea urmașilor Apostolilor și a împăratului, întocmai cu apostolii, Sf. Constantin Cel Mare împreună cu mama sa, Sfânta Elena, chiar dacă, pentru așezarea cât mai corectă a Bisericii în societate a fost nevoie de șapte sinoade, cu primul sinod fiind făcută trecerea creștinismului în a doua treaptă, formă, creștinismul în societate, corespunzător poruncii Domnului dată lui Simon, fiul lui Iona: „Păstorește oile Mele”!

Și această Treaptă a Bisericii a avut provocările ei, într-o lume complet anticreștină și necreștină și a avut reglementările ei prin cele 7 sinoade ecumenice (în ecumenismul adevărat cu înțelesul corect, nu cel de azi), reglementări definitive pentru această treaptă a doua, a Bisericii lui Dumnezeu, reglementări făcute de sfinții Bisericii următori ai sfinților Apostoli și asemenea Apostolilor pentru ca Biserica nu doar să-și păstreze în rânduială și prin dreaptă învățătură credincioșii ci chiar să răspândească în lume la toate neamurile și la cât mai mulți oameni de toate neamurile, Cuvântul lui Dumnezeu, chemarea în Poporul lui Dumnezeu, în Biserica lui Dumnezeu.

Nici oamenii și cu atât mai puțin popoarele erau pregătite pentru pastorație creștină în toate ale vieții creștine, pastorația sfințirii, a conducerii și a învățăturii, nici știința și tehnologia de a cunoaște cine iubește (slujește) mai mult, mai bine, mai eficient și rodnic oamenii și popoarele pe Calea Voii și Planului lui Dumnezeu, de aceea a fost pastorația sfințirii, a răspândirii Cuvântului lui Dumnezeu în toată lumea, a botezării și aducerii în Biserică a cât mai multor oameni, nu și a observării și măsurării rodniciei acestei sfințiri în oameni, familii, adunări, ținuturi, neamuri, popoare.

Dacă în cele două trepte se știe și se recunoaște lucrarea Duhului Sfânt împreună cu sfinții Domnului, cu atât mai mult, Ieșirea Bisericii de sub jugul lumii satrapice, rodirea învățăturii și sfințirii creștine, Ieșirea Creștinilor, Noului IȘ-RA-EL (după modelul ieșirii vechiului Israel din jugul Egiptenismului cel vechi), care este o așa minunată lucrare a oamenilor, familiilor, adunărilor, obștilor, neamurilor și popoarelor, este lucrare în Duhul Sfânt, în, prin, întru Biserica Domnului cu urmașii urmașilor Apostolilor și cei împreună cu aceștia, nu oricum, ci prin grupuri sfințite și bine alese de putere și competență, cei 12, cei 70, cei 333, cei 144 de mii, aleși ai Duhului Sfânt și ai lumii, în, prin, întru Biserica Domului și este pornirea celei de-a treia forme, trepte a Bisericii lui Dumnezeu, conform poruncii Domnului date lui Simon, fiul lui Iona: „Paște oile Mele”!

În acest moment oamenii, obștile, adunările, popoarele, nu sunt pregătite teologic, filosofic, cultural, administrativ, pedagogic, politic pentru a-i afla pe acești minunați aleși ai Domnului și cu atât mai puțin să le ofere acestora cadrul corect, obiectiv, științific și tehnologic pentru ca aceștia să-și exercite învățătura, mărturisirea, lucrarea, aportul în Duhul Sfânt pentru conducerea, organizarea, ierarhizarea, mărturisirea și lucrarea Bisericii lui Dumnezeu, sfințind, învățând și conducând Poporul lui Dumnezeu pentru „Ieșirea din Noul Egiptenism, Babilonul cel mare de acum”, pentru trecerea minunată prin „Marea Roșie”, pentru înfruntarea ispitelor de tot felul trecând prin marele „pustiu” al lumii, pentru câștigarea tuturor războaielor cu care va fi provocată Biserica lui Dumnezeu, pentru „Intrarea pe Pământul Făgăduinței” și pentru desăvârșirea dreptei închinări și slujiri pe Noul Pământ al Izbăvirii și mântuirii oamenilor și popoarelor.

Oamenii și popoarele știu, înțeleg și acceptă cheltuirea sumelor incredibil de mari pentru proiecte geostrategice, angrenarea armatelor mari de elite ale cunoașterii și tehnologiei în toate domeniile, pentru realizarea Turnurilor Babel pe care și le-au propus, dar, pentru pregătirea păcii, înțelegerii, sănătății, vieții și rodniciei popoarelor și lumii ar vrea să se rezolve prin minuni de la Bunul Dumnezeu ca ei să le primească toate bune pe tavă, fără lucru, fără jug, fără strădanie, fără sacrificii și jertfe, fără dăruire deplină. De aceea este Cuvântul fiului omului: „pregătește-mi masa ca să mănânc eu și apoi vei mânca și tu”!

Cheile Împărăției Cerurilor sunt pe pământ, date sfinților Apostoli și, prin aceștia, arhiereilor și preoților lui Hristos Domnul, deci, când sunt la noi cheile apoi noi suntem obligați să le folosim pentru a lucra împreună cu Domnul, în Duhul Sfânt, în, prin, întru Biserica Domnului, treaptă cu treaptă Voia și Planul Domnului, câștigarea păcii Domnului pe pământ, lucrarea izbăvirii și mântuirii pentru oameni și popoare.

Unii, în neștiința sau poate în răutatea lor, vor crede și vor spune că noi, în Ergogetică, Iconomia Dreptei Slujiri, vrem să mărim în oameni și adunări, lucrarea Duhul Sfânt prin maximizarea cunoașterii și folosirea înaltelor tehnologii, după ideile progresiste de azi când vor multiplicarea sintetică și diavolească a creierelor. Este complet fals, căci noi, prin folosirea celor mai noi și puternice tehnici ale cunoașterii cu ajutorul tehnologiilor adecvate, noi vrem să cunoaștem unde și cum lucrează (și unde și cum va lucra Duhul Sânt) mai eficient pe toate direcțiile cardinale, cruciale, (sfințirea, învățătura și conducerea), pentru creșterea lucrării Duhului Sfânt cât mai mult și în cât mai mulți, pentru creșterea eficiențelor în toată lucrarea Bisericii dar și pentru păstrarea, păzirea Bisericii, Poporului lui Dumnezeu, pe Calea izbăvirii și mântuirii. Iar aceasta se face pe baza a ce ne-a arătat Bunul Dumnezeu anterior, după cum a lucrat și rodit anterior în oameni, familii, adunări, ținuturi și popoare, nu după părerea noastră subiectivă. Dar Duhul lucrează unde și cum voiește și „Gura păcătosului adevăr grăiește, acestea dar și altele aduc mii și milioane de munci în plus, căci adesea Cuvântul și Voia Domnului nu vine după cum te aștepți conform calculelor bazate pe situațiile anterioare. Dar este Cuvântul Domnului despre cei puși peste multe orașe când s-a dovedit că au făcut față peste un oraș precum și pilda înmulțirii talanților.

Nu este suficient de a ști cât mai mult, de o mie și de un milion de ori mai mult, ci mai ales „cum știi”, „pentru ce știi”, cum lucrezi pentru ca ce știi să te apropie de Bunul Dumnezeu și de Voia și Planul Său de izbăvire și mântuire a lumii.

Se aceea este cuvântul lui Zalmoxis care L-a prorocit pe Hristos prin numele său, care a prorocit lucrarea lui Iisus, Hristosul oamenilor și popoarelor, prin numele său: „Cap științei voastre să puneți credința” adică steagul pelasg, al geților (Slujitorii în Domnul ai Tatălui), „Șarpele (ȘTIINȚA) cu cap de Câine (CREDINȚA)”, nu cap de lup (nu-i vorba te totem aici…), așa cum a fost denaturat steagul de către potrivnici pentru a i se șterge puterea teologică. Societatea patriarhală pastorală era în paza câinilor credincioși, căci câinii credincioși, frumoși (Bel-Cani) țineau turmele și viața comunităților, iar marele imn străvechi al credinței, Miorița, arată aceasta.

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 29 sept 2022

12 Canoane, Teorii, Direcții

Sunt atâtea vești cutremurătoare, cataclismice, de războaie, foamete, pandemii, distrugeri, globalizări etc încât nu poți să nu cauți adevărul, să nu te pregătești, cât poți de bine, ca să treci peste așa globale și crunte nenorociri. Noi toți, ca oameni și popoare căutăm soluția finală corectă de aceea satrapii lumii satanice vin cu variantele lor ale soluției finale pentru ca oamenii și popoarele să n-o mai caute, să le fie practic imposibil s-o mai dorească, s-o mai înțeleagă s-o mai accepte pe cea adevărată, corectă, izbăvitoare.

Sunt zeci de mii de informații de care nu avem nevoie și nu sunt acele informații de care avem acută nevoie din surse de maximă securitate pentru că guvernarea mondială nici nu are aceste informații și cu siguranță, dacă le-ar avea, nu le-ar face publice, ei, satrapii lumii, au informațiile ce-i interesează pe ei, informații care susțin paranoia fiecărei grupări satanice că ea va învinge în final. De aceea nu-i cunoscută realitatea nici măcar de ramurile și gurile satanice căci fiecare își crede, gândește, creează realitatea după propriile dorințe și chiar nu pot, nu au instrumentele necesare cunoașterii realității din trecut, cu atât mai puțin din prezent sau viitor.

De aceea nu este vorba de un război al unora cu alții ci este un Război Nebun unde fiecare vine cu propriile puteri, propriile agende și variante de lucru (bănuind forțele, rezistența, agendele și variantele de lucru ale celorlalți competitori) de aceea toți sunt și vor fi surprinși permanent de realitatea pe care n-o pot înțelege chiar atunci când au, evident pentru ei, părelnica biruință finală. (Așa cum Mahdi, arzătorul Europei, va pierde totul chiar câștigând războaiele… )

Dacă noțiunile sunt extrem de distruse, inversate, volatile, subiective, cum oare să construiești ceva real, viabil, rezistent la nivelul limbajului, conceptelor, sau, mult mai complicat și complex, la nivelul deciziilor și realității?

Dar pe cele șapte grupări satrapice nu le interesează ce și cât pierd, au miliarde de oameni la dispoziție și nu contează câți mai rămân, câți mor și în ce chinuri, câte orașe ori ținuturi se sfărâmă, câte bogății se pierd, nu contează nimic, decât finalul lor paranoic visat, de biruitori, indiferent pe ce variantă vor merge în pașii 20 sau 50 sau 100 din agendele lor.

Înșelătoriile sunt atât de mari și atât de mult înrădăcinate în sufletul oamenilor și popoarelor încât nu sunt suficiente două-trei generații ca să se vindece, să cucerească pacea și înțelegerea ca să poată intra în normalitatea vieții, asta vedem foarte clar din îndărătnicia evreilor în Pustiu. Fiecare generație vrea să se rezolve acum, în 5-7 ani toate, nu în 20 de ani, după o scurtă perioadă să le fie bine lor, rezolvarea rapidă a problemelor pentru ei, nu pentru copii lor, nu vor să mai fie generație de sacrificiu și de aceea, din egoism îi aruncă și pe copii și pe nepoți în generațiile de sacrificiu, „leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește”. Asta demonstrează extrem de clar că oamenii, adunările, neamurile și popoarele nu știu starea în care se află, nu cunosc încercările la care sunt și vor fi supuși, n-au idee de vulcanii care-și dau foc unii altora, nu-și dau seama de horele cataclismelor ce urmează și cum lucrează nebunește la întețirea focurilor care-i cuprind…

Ce să le vorbești oamenilor despre amănuntele științifice și tehnice ale Eliberării din Robie, ale rezolvării problemelor, de tehnicile de pază, protecție, conducere, organizare, ierarhizare, virtualizare etc, atunci când pe oameni, și cu atât mai puțin pe adunări, ținuturi, neamuri, popoare, chiar nu le interesează Calea Domnului, nu le interesează Biserica lui Dumnezeu…??

Și cu mult mai grav este că mulți preoți și arhierei ai Bisericii, în aceste condiții grozave de nenorocire, boală și moarte a oamenilor, ba chiar a lor și familiile lor, nu au predicile pentru a treia zi (al treilea mileniu), a Învierii, au predicile calmului și liniștirii înainte de Potop, predicile supunerii și ascultării de stăpânire după cum i-a îndemnat sfinții pentru a doua treaptă a creștinismului, cu doctrina „separării Bisericii de stat”, canoane date pentru altă perioadă când nici viața oamenilor, nici natura umană, nici Biserica nu erau în iminent pericolul acesta de care a vorbit Însuși Hristos. Mai mult, acești nevăzători anacronici sunt potrivnici și sfidători mărturisirii și lucrării celor care chiar văd și simt ce este și cum este, potrivnici mirenilor, monahilor, preoților și arhiereilor luptători care caută salvarea în, prin, întru Cuvântul lui Dumnezeu, în, prin, întru Biserica Domnului…

Acestea au fost prevăzute și prorocite când se arată că însăși evreii îl judecau pe Moise pentru că a îndrăznit să le ceară eliberarea de la Faraon.

Acum începe și este perioada Moiseică, a Marii Treceri de la Robia Faraonilor de azi la Libertatea în Domnul care este o altă Libertate decât cea oferită de poftele cărnii și ifosele culturale și spirituale satanice așa cum Pacea Domnului este cerească și pacea lumii de războiul nebuniei. De aceea în toate bisericile se cântă Cântarea lui Moise de mulțumire că ne-a izbăvit Hristosul oamenilor și popoarelor din robia faraonismului satrapic. Dar acum „Moise” nu mai este un om, un ales, ci soborul aleșilor în, din, întru Biserica lui Dumnezeu!

Acum începe și este perioada Iliașă când vor fi alungați toți preoții falși și vor fi omorâte toate religiile și credințele crimei, nu oricum, ci cu moartea pre moarte călcând (Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului ci să se întoarcă și să fie viu, de aceea credințele și religiile uciderii vor fi eradicate). Dar, acum „Ilie” nu mai este un om ales pentru această lucrare ci Biserica lui Dumnezeu și aleșii în sobornicitate ai Bisericii lui Dumnezeu!

Acum începe și este perioada Adamică, (ca să lucreze Raiul și să-l păzească), Noul Adam, Hristosul oamenilor, neamurilor și popoarelor ca Împărat concret al lumii, (în, prin, întru Biserica Sa), cu Maica Domnului ca Noua Evă și Împărăteasă concretă a lumii cerești pe pământ dar nu după imaginațiile sectelor sau alte năluciri, ci prin Cuvântul Domnului, în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu.

Acum începe și este perioada Enohiană, a pregătirii mergerii și întâlnirii oamenilor și popoarelor cu Cerul lui Dumnezeu, a pregătirii întâmpinării Domnului în gloria care I se cuvine de la pământeni, oameni și popoare, lucrarea Noului Ierusalim, Ie-Rosa-Lim= Este-Pământul-Înfloririi (Trandafirării)!

Acum începe și este perioada Davidică cea promisă de milenii de Domnul, a împărăției Noului Iș-Ra-El de duh, al formării, consolidării și apărării Împărăției Cerurilor pe pământ, în, prin, întru Biserica Domnului, Casa de închinare, lucru și pază și trai a oamenilor și popoarelor.

Acum începe și este perioada Noică a Salvării omenirii iar Corabia Salvării concrete, efective, reale a omenirii este, fără îndoială, Biserica lui Dumnezeu, dar, la „pescuirea minunată” erau două „corăbii” și nu era Petru în ambele, ci doar „a doua” era reprezentarea Milei Domnului pentru cei care „lucrau” împreună cu Petru întru salvarea vieții… De aceea „a doua barcă, corabie” este ființial legată de Corabia Salvării, lucru cu totul nou față de potopul cu apă.

Acum începe și este perioada Ioanică când oamenii, familiile, adunările, obștile, oștile, neamurile și popoarele vin la Noul „Ioan” (Biserica lui Dumnezeu) ca să afle ce trebuie să facă, așa precum mergeau vechii evrei la botezul lui Ioan, de pocăință întru așteptarea Domnului, veneau toți ca să-l întrebe pe marele Ioan ce și cum să facă pentru a fi în pocăință, pentru a arăta concret pocăința.

Și dacă atunci, până la minunata Jertfă a lui Hristos Domnul era porunca „Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, după Învierea Domnului și după pogorârea Duhului Sfânt și formarea Bisericii lui Dumnezeu porunca este „Pocăiți-vă că a venit Împărăția Cerurilor, Biserica izbăvirii și mântuirii”.

Diferența dintre perioada până-n 2020 (anul când oamenii și popoarele au fost oprite să participe la slujba de Sfintele Paști) și după 2020 când a început modificarea genomului uman, este diferența dintre timpul când sfinților Apostoli li s-a poruncit să rămână în Ierusalim (pentru Pogorârea Duhului Sfânt) și timpul când au fost trimiși în lume cu puterea Duhului Sfânt ca să propovăduiască Evanghelia Domnului, și apoi, altă etapă, când s-a poruncit să-și vândă haina ca să-și ia sabie.

Iată că Hristos Domnul, când vine a doua oară, „când separă oile de capre”, întreabă și oamenii, dar și familiile, adunările, ținuturile, obștile, neamurile și popoarele de partea IZBĂVITOARE lucrată asupra celorlalți, prin izbăvirea acordată câștigându-se și mântuirea, de aceea în Rugăciunea-Jurământ Tatăl nostru este cererea „Ci ne izbăvește de cel rău”, noi înșine legându-ne a izbăvi pe ceilalți de tot ce-a făcut răul asupra lor, foamete, însingurare, nedreptate, neputință, boală, suferință, separare de oameni și de Bunul Dumnezeu și tot răul. Trebuie să-i cercetăm de libertate nu după știința și puterea noastră ci după cunoașterea profesională dovedită de adunările autorizate. Asemenea, tot după adunările autorizate trebuie cercetată asigurarea „pâinii vieții” din toate punctele de vedere, nu oricum, ci prin adunările specializate, profesioniste, de la asigurarea vieții și învățăturii până la asigurarea puterilor și competențelor de conducere, organizare, ierarhizare, pază, protecție etc. De aceea conducerea (REGA) cât și învățătura (ACAD) pentru toată ființarea Poporului lui Dumnezeu trebuie să fie și sub permanenta priveghere și sfințire dar și ca ajutor diaconesc al slujirii arhierești (ARHI), iar aceasta se poate face numai respectând toți aceeași Lege a Dragostei lui Dumnezeu, cele 333 de Canoane, în ARHI, care sunt și devin cele 333 de Categorii (Teoreme) în ACAD și 333 de Direcții în REGA, astfel fiecare având legătura specifică și directă cu Legea Dragostei lui Dumnezeu arătată de Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție în dragoste, credință, milă, răbdare, jertfă, cunoaștere, dăruire, ne-ispitire, asemănare, ascultare, disciplină, frățietate etc.

Toate aceste 333 de obiecte valorice cruciale ale Împărăției Cerurilor (de aceea este strict necesară ingineria valorii), au, mai întâi forma canonică a revelației și de aceea sunt CANOANE, reperele teologice ale dreptei închinări și dreptei slujiri, de aceea aparțin Caselor și Curților Arhierești (ARHI) și sunt îndreptarele strict obligatorii ale tuturor, mireni, monahi, preoți, arhierei, pe diferite trepte de credință și ascultare, pe diferitele trepte de competență și responsabilitate.

Aceleași obiecte canonice sunt traduse în limbaj filosofic, sistemic de cunoaștere și acțiune devenind Teorii, obiecte valorice cardinale, Categorii filosofice ale Bisericii pe baza cărora, sistemic, se estimează starea Bisericii, unde se află în raport cu cerințele cruciale, canonice, ale Bisericii, ce și cum trebuie făcut la nivelul pazei și lucrării izbăvirii și mântuirii, ierarhia urgențelor, etc. Aceste Teorii, Categorii, direcționează pe termen lung gândirea și angajamentele de cercetare și acțiune ale Bisericii cu participarea interdisciplinară ARHI, ACAD și REGA sub privegherea continuă a ierarhiilor Bisericii.

Postură creștină în toate, în înțelegere și gândire, în mărturisire și simțire, în lucrare și nădejde, în toate, noua filozofie creștină, aceasta este „haina nouă de Nuntă”, căci trecerea la Viață este sărbătoarea cea mare a umanității.

Iar cele 333 de Canoane, devenind sistemic Teoriile Vieții, dau cele 333 de Direcții canonice ale Traiului, dau toate sensurile, direcțiile, metodele, caracteristicile lucrării creștine, conducerii creștine în politica, sociologia, pedagogia, metodica și strategia creștină prin care Teoriile Vieții se pun în practică în mod concret, în traiul, în viața de zi cu zi și an de an a oamenilor, adunărilor, obștilor, neamurilor și popoarelor.

Fiecare ochi, cântar, din cele 333 de cântare ale dreptei credințe, va măsura pe 70 de trepte pozitive și alte 70 de trepte negative, atât pe partea canonică cât și pe părțile filosofice și politice atât starea omului (oamenilor, popoarelor) cât și lucrarea, această măsură dând amprenta unică, ergogetică, a slujirii, fructele dragostei față de oameni și Dumnezeu.

Toate le va cunoaște Biserica, Mama noastră, nu pentru a ne supune ci pentru a ne ajuta, în primul rând ca să fim, apoi, ca să fim cât mai buni și performanți pentru noi înșine, izbăvirea și mântuirea noastră, apoi, pentru a fi cât mai eficienți izbăvitori pentru ceilalți. Una este ca mama ta să-ți știe toate și să-ți sară permanent în ajutor și cu totul altceva să-ți cunoască tâlharii și ucigașii toate.

Cele 333 de „vederi” (ochi), de cântare trivalente prin care se cunosc toate dau posibilitatea cunoașterii tuturor cetelor de aleși, a celor 144 de mii, ai celor 333, ai celor 70, ai celor 40, ai celor 12 întocmai cu apostolii, fiecare după darurile și puterile pe care le au la un moment dat, de aceea nu se pune problema alegerii „aleșilor” ci problema descoperirii lor periodice, căci mulți sunt și cad iar mulți nu sunt dar se ridică.

Aceste sisteme extrem de complexe care deservesc Biserica lui Dumnezeu, acest Toiag de Fier al Bisericii, este permanent și periodic înnoit (la nivel național și global) în funcție nivelul credinței, de capacitățile științifice și tehnice disponibile, funcție de caracteristicile și conjuncturile naționale și internaționale, căderea implicând înăsprirea condițiilor de trai, condiții speciale de protecție pentru a nu crea molime…

Tehnocrația, patriocrația, meritocrația și toate crațiile acestea ca și democrația sunt doar înșelări pentru ca oamenii și popoarele să nu meargă pe calea Domnului, în, prin, întru Biserica Domnului pentru a plini porunca minunată „Fiți DESĂVÂRȘIȚI precum Tatăl vostru Cel din ceruri este”, adică, acea minunată culme umană a OMOCRAȚIEI, a puterii omului în, prin, întru Dumnezeu, dar, nu oricum, ci în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, nu aiurea prin înșelarea demonilor.

Oare nu ni s-a spus că lupta noastră nu este cu carnea și cu sângele nostru ci cu stăpâniile acestui veac?

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 29 sept 2022

13 Teascul Ființărilor Cunoașterii

Este minunată delicatețea cu care Dumnezeu ne roagă să supraviețuim și să ne desăvârșim, chipul Dragostei lui Dumnezeu cu care ne fructifică bucuria care nu se va lua de la noi. Nu putem să-i ajutăm pe cei cu cancer fără a-i ajuta pe ceilalți ca să nu facă această cumplită boală, nu-i putem ajuta pe cei în război fără a-i ajuta pe ceilalți ca să nu intre în război, nu-i putem ajuta pe săraci fără a-i ajuta pe ceilalți ca să nu ajungă a nu avea pâine pe masă, nu-i putem ajuta pe nedreptățiți fără a-i ajuta pe ceilalți ca să nu ajungă nedreptățiți, nu-i putem ajuta pe cei născuți fără a-i ajuta pe cei cărora li se interzice ca să se nască și tot așa cu tot răul și toate relele.

Situația actuală a omului și omenirii este atât de cumplită pentru că răul a cuprins tot, inclusiv modalitățile și puterile de al-l vedea, de a-l distinge ca rău, inclusiv dorința, nădejdea și puterea de a-l înlătura, de a se izbăvi de el, adică exact inversul Rugăciunii-Jurământ Tatăl nostru.

De la „Toate erau frumoase (bune)” omul și omenirea au făcut inversarea totală la „toate și totul este rău și spre rău” (Cataclismul Energetic Global), iar acum, pe Calea Domnului, în, prin, întru Biserica Domnului, oamenii și omenirea trebuie să inverseze chiar inversarea (Stingerea Cataclismului Energetic Global) transformând toate ce sunt înspre rău în toate înspre bine, pământul blestemat în pământ al binecuvântării.

Toate sunt legate de toate și când este peste oameni stăpânia răului atunci răul este global, apare în toate și de aceea rezolvarea trebuie să fie globală, nu doar națională, locală, pompieristic, pe linia uneia sau alteia dintre răutăți, iar răutăți sunt și apar oricând, din orice, prin orice, chiar prin cuvinte și fapte aparent ale binelui.

Ieșind din Cuvântul și Casa lui Dumnezeu și pierzându-și busola binelui omenirea a alungat din zona obiectivă a înțelegerii și trăirii binelui într-o zonă puternic subiectivă în funcție de păcate, de iluzii, de gen, de orientare teologică, filosofică, morală, ideologică, funcție de tradiții sau naționalități, astfel încât interesele tuturor să devină divergente sau chiar contrare celorlalți pe principiul „divide și stăpânește”, de aceea oamenii, adunările, obștile, neamurile și popoarele nu se mai pot uni în gândirea și lucrarea binelui comun.

Adevăratul bine comun îl dă acea societate care este în același timp dependentă de creșterea lui duhovnicească (și prin aceasta propunându-și clar sprijinirea omului pentru realizarea propriei creșteri, pentru dezvoltarea propriei identități), societate care să se sprijine cu mare grijă pe om doar atunci, la mărturisirile și lucrările care-i asigură atât omului (grupării, adunării) cât și ei, ca societate, creșterea duhovnicească iar când este omul (gruparea, adunarea) în cădere, să aibă și discernământul dar și puterea de a sprijini omul (gruparea, adunarea) spre a nu-și adânci căderea. Cum să te ajute omul (gruparea, adunarea) dacă nu spui ce vrei, ce te doare? Oare nu pentru această mărturisire a neputinței și voinței cerea Hristos Domnului celor pe care-i vindeca, care nu erau îndrăciți, „Ce vrei să-ți fac”?

Dar dacă te ascunzi de Biserica lui Dumnezeu și nu ai încredere în ea, în lucrurile zilnice și mărunte, cum oare ai încredere că face Voia și Planul lui Dumnezeu, că este autorizată de Bunul Dumnezeu ca să ducă oamenii și popoarele întru izbăvire și mântuire?

De aceea, din toate din afara omului, din viața de zi cu zi din toate spațiile publice, Biserica lui Dumnezeu i-a mărturie tot timpul pe cele 4 ființări ale cunoașterii, ființarea cu cap de Pasăre, (mărturisirea, cuvântul, textul, imaginea), ființarea cu cap de Vițel, (făptuirea, lucrarea, slujirea, produsul), făptuirea cu cap de Om (gesturile de omenie) și făptuirea cu cap de Leu (conducerea, organizarea, ierarhizarea), iar acestea sunt cântărite, după cum am spus în capitolul precedent, de cele 333 de cântare pe cele trei valențe, teologic, (ARHI), învățătoresc (ACAD) și de conducere (REGA), astfel cunoscându-se o hartă ergogetică a mediului, a satului și cartierului de oraș, a orașului, a ținutului, a județului, țării, grupului de țări, continente, etc.

Dar această cartografiere, deși este extrem de necesară și edificatoare, nu este suficientă căci trebuie și una din interior, a oamenilor, familiilor, adunărilor, ținuturilor, neamurilor și popoarelor. De aceea Teascul Bisericii cartografiază cu cei 333 de Ochi, „vederi tridimensionale” cine și cum sunt oamenii (familiile, adunările, etc) locuitori ai acelor sate, orașe, etc, astfel încât, din cele două sisteme de sisteme de evaluare să cunoască temeinic Biserica lui Dumnezeu ce și cum trebuie făcut, mai ales de către cine, pentru slujirea, ajutorul, darurile și restricțiile necesare ținându-se permanent cont de demnitatea umană, de voia omului, de particularitățile sale.

Pentru a ajuta omul ca să devină ceea ce-și dorește trebuie, mai întâi, să-i arăți evantaiul de posibilități pe care le are, trebuie mai întâi să-i arăți realitatea în care trăiește și va trăi, iar pentru aceasta este nevoie de o instrucție specifică lui, la capacitățile lui, adaptată particularităților lui fiind ajutat ca să trăiască în mediile sociale cele mai adecvate.

Pentru aceasta instrucția, încă din pruncie până la finisarea pregătirii pentru intrarea deplină în slujirea semenilor, dar și instruirea adăugată după aceea sunt procese extrem de necesare în primul rând în beneficiul societății întrucât este cu mult mai perdantă societatea decât persoana dacă slujește cu 3-5 clase mai jos decât ar fi putut s-o facă dacă ar fi fost mai bine, corect, atent instruit.

Trecerea de la clasa de copii, elevi, studenți, pentru profesori la clasa de profesori pentru copii, elevi, studenți, este diferența esențială. Dacă societatea este direcționată pe „a avea” cu siguranță oamenii, adunările, neamurile și popoarele se canalizează pe „a avea” și nu pe „a fi”… Dar și cu „a fi” este problema că una este să fii sfânt în grupare de sfinți și alta guru în grupare de „îndrumători spirituali”…

Singura care trebuie și are cel mai bine grijă de tine, care trebuie să te cunoască cel mai bine este mama ta, ca om, dar ca fiu al lui Dumnezeu, Mama tuturor, oameni, adunări, popoare, este Maica Domnului, Biserica lui Dumnezeu, căci pentru asta este făcută în Duhul Sfânt ca să lucreze în Duhul Sfânt în toate ale traiului, ale vieții fiilor ei.

Nu putem ca să-i ajutăm pe toți care și cum au nevoie și nu putem ca să fim ajutați în tot și cum avem nevoie decât ridicând în putere de decizie, organizare, ierarhizare, decât pe cei mai buni dintre cei mai buni în capul adunărilor și-n structurile lor, cei care au dovedit, în activitățile și sarcinile anterioare maximum de loialitate, competență, putere, dăruire, inspirație, etc, au dovedit că sunt un bun exemplu de urmat pentru ceilalți.

Dar această verificare trebuie să fie permanentă întrucât permanent oamenii ba cad, ba se ridică, exemplul ni-l dă Sfântul Petru în situațiile deja analizate anterior.

De aceea construcția piramidală a ierarhiei este obligatorie, la bază fiind minimul pozitiv de obște și formându-se nivelele superioare care, alături de creșterea puterii primesc și creșterea responsabilității dar și creșterea cuantumului pedepsei pentru aceeași faptă căci una este furtul făcut de un muncitor oarecare, alta cel făcut de paznicul instituției și cu totul altceva când este prins la furat (în orice fel) chiar directorul instituției (de stat, obștească, privată, etc). Pentru aceeași faptă, la nivel de principiu (contează și valoarea dar mai mult contează gestul), pedeapsa nu poate să fie aceeași ci este diferită pe cele 70 de trepte ierarhice ale societății de la cel mai mic la cel mai mare. În lumea inversată și distrugătoare în care trăim găinarii fac pușcărie dar scapă chiar cei care devalorizează băncile sau ajută la dispariția flotelor comerciale.

Construcțiile de organizare, decizie, ierarhizare sunt, cu caracteristicile specifice atât la nivelul Arhieriei (ARHI) cu Curțile și Casele Arhierești, cât și la nivelul Regalității (conducerii REGA) și de Învățământ (ACAD) cu Curțile și Casele respective, dar, în realitate fiecare popor, după identitatea sa are o sigură piramidă REGA-ACAD-ARHI cu structurile supreme 144000-333-70-40-12 care se regăsesc apoi, identic, la nivelul întregii Biserici a lui Dumnezeu.

Este de mii de ori mai ușoară operațiunea de cucerire a noi teritorii, sau cea de purtare a unui război mondial decât Marea Trecere de la Moartea (MO) la Viața (IȘ) a societății umane când toate trebuie să fie „noi” începând de la ruga și postul omului la ruga și postul (postura) societății, cu schimbarea totală a viziunii globale a ce este, de ce, ce va fi, de ce, cu schimbarea modului de a înțelege, de a cugeta, de a reacționa, de a te perfecționa și pregăti ca să faci față tuturor schimbărilor, până la schimbarea modului de a mărturisi, lucra, construi viitorul, viața, în adevărul și dreptatea lui Dumnezeu.

Problemele cele mai mari vin și de la potrivnicii care beneficiază de actuala conjunctură, bogătașii mai mici sau mai mari care vor și chiar luptă cu disperare să rămână actualul sistem crezând că își vor păstra ba chiar spori avuțiile și puterile, pentru copiii și nepoții lor, fără ca aceștia să înțeleagă că, oricum, satrapii lumii le vor lua totul chiar dacă acum bogătașii sprijină, susțin sistemul satrapilor, căci, satrapii nu au prieteni nici chiar pe slugile lor cele mai apropiate, oamenii de știință care-i ajută să controleze și să supună lumea.

Dar, din păcate adevăratele probleme vin de la cei semicreștini și sfertodocși care cred că știu, cred că pot și prin sistemele false propuse, susținute cu îndărădnicie și prin opoziția vehementă privind „învierea de obște” și integrarea Bisericii Ortodoxe nu fac decât jocul și sprijină tergiversările și înșelătoriile diavolilor și slujitorilor lor.

Chiar și pornirea pe calea Marii Treceri de la civilizația de azi, a morții și robiei, către Civilizația izbăvirii și mântuirii lui Dumnezeu, chiar și pornirea pe Calea Domnului, este un mare ajutor pe care ni-l dăm nouă, copiilor și nepoților noștri, îl dăm celorlalți, un mare dar pe care ni-l oferim unii altora, căci stârnindu-se milioanele și sutele de milioane de discuții și luări de poziții acestea se vor lovi de cruntele realități care vor urma și vor reprezenta o minunată și neprețuită bază de date pentru cercetările generațiilor care vor veni.

În loc să caute cu disperare soluții și argumente ale împăcării celor ce nu se pot împăca, ortodoxia cu catolicismul sau diferitele protestantisme, ortodocșii, de la cei mai simpli mireni până la arhiereii cei mari trebuie să re-învețe ortodoxia lui Dumnezeu și să pornească re-catehizarea pentru a putea cunoaște cât mai în amănunt al treilea stadiu al Bisericii lui Dumnezeu corespunzător incredibilelor confruntări pe care trebuie să le depășim doar mergând mai în adânc cu toate, cu dragostea, cu credința, cu nădejdea, cu jertfa, căci trăind vremuri apocaliptice trăim și vremea apostolică în care Dumnezeu ne aduce puternicii Săi ca să depășim toate ispitele, necazurile, provocările.

Vechile sinoade apostolice nu s-au ridicat atunci când încă nu era cazul ci s-au ridicat pentru problemele grave apărute în Biserica Hristosului oamenilor și popoarelor. Dacă acum provocările sunt cu mult mai mari decât atunci, provocări despre care vorbește Însuși Hristos Domnul, cu cât mai mare trebuie să fie atenția și graba pregătirii sinoadelor integrării Bisericii lui Dumnezeu, Sinoadelor Bucuriei, de la București (nume teologic) prin care mirenii împreună cu clericii să-și asigure viețuirea și, mai mult, viețuirea duhovnicească în toate ale vieții, precum era la început, în obștile creștine?

Nu este și nici nu poate să fie un apostolat al laicilor, căci laicii sunt adunătură de orice credință, dar trebuie să fie un apostolat al mirenilor căci, Marea Trecere începe din parohii, dându-le astfel monahilor, preoților și arhiereilor puterea de a acționa cu nădejde având în spatele lor credincioși tari în ortodoxie, de la cei mai mici la academicieni, la marii specialiști din toate domeniile care, din proprie conștiință, plecând din slujirea satrapilor vin ca să slujească în, prin, întru Biserica lui Dumnezeu, pe toți semenii, cu talanții dați de Dumnezeu și înmulțiți prin propria strădanie.

Satrapii au luat, de milenii, oamenii lui Dumnezeu, din Biserica lui Dumnezeu și i-au instruit (mult pe ascuns) pentru a lucra împotriva semenilor, împotriva Bisericii, împotriva vieții, iar au chema din oștile satrapice pentru a-i sluji lui Dumnezeu, în Biserica Căruia sunt botezați, nu este un furt ci o retrocedare, cum ziceau unii, „retrocedare totală, integrală”, păi chiar asta cere Hristosul oamenilor și popoarelor acum „Lăsați slujitorii lui Dumnezeu ca să-I slujească lui Dumnezeu și numai Lui”, de aceea am spus că este vremea Moiseică… Nu putem ca să slujim la doi stăpâni, și lui Dumnezeu și stăpâniilor satrapice, de aceea bieții arhierei decidenți sunt obligați să meargă pe sârmă ca să nu-i supere nici pe stăpânii lumii să nu-i stârnească împotriva Bisericii, dar să facă, pe cât și cum se poate și voia Domnului…

Având în spate puterea și voința și jertfa mirenilor hotărâși să dea totul Bisericii, tot ce sunt și tot ce au, hotărârea de a urca cu toate ale lor în Corabia Bisericii pentru a-și salva viața, izbăvirea și mântuirea, atunci și monahii, preoții, arhiereii au altă putere de a vorbi în poartă cu potrivnicii…

Cum în cele rele toate se leagă structural de toate de aceea Hristos Domnul a spus „Iată, le fac pe toate noi” pentru că nu putem să facem binele pe sfert sau pe jumătate, nici să punem petic vechi la haine noi, ci înnoirea cuprinde toate și toate trec prin focul Duhului Sfânt din cele vechi în cele noi.

Spunem asta că mulți vor doar să cârpească, pe ici pe acolo, cu imagine creștină, vechi structuri păgâne, vechi modalități de conducere, organizare, ierarhizare, etc. Din fericire aceasta nu se poate indiferent cât de mare este urgența.

V-am prezentat aici, într-o cărticică de doar câteva zeci de pagini, pe capitole ad-hoc, zecile de cărți necesare pentru înțelegerea corectă a ERGOGETICII, Iconomia Dreptei Slujiri, o simplă schiță de lucru, nicidecum un proiect care trebuie urmărit întocmai, pas cu pas, ci, doar o schiță, pentru pornirea proceselor ergogetice pe cele trei funcții cruciale, arhierească, filosofică și regală, (a regalității duhovnicești), cunoscând de la Hristos etapele de dezvoltare, de la singularitate ignorată, la contestare vehementă cu mii de dovezi fabricate, până la finalul acceptării de majorități…, aceasta, în cazul în care ce spunem noi aici este în Voia și Planul lui Dumnezeu.

Dacă ERGOGETICA noastră este de la oameni atunci va trece ca fumul, așa cum multe rătăciri, mai mari sau mai mici au trecut oricât au fost chimvale răsunătoare…

Cercetați cu pace și cu nădejdea vieții Sfintele Scripturi!

Dumnezeu să ne lumineze pe toți întru a mărturisi și lucra Voia și Planul Său, întru sfânta Iconomie a Dreptei Slujiri!

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Amin!

Ioan Nicolae Mușat, Bo-Zău, 04 oct 2022

Notă: 1) Prin bunăvoința directorului publicației, scriitor, publicist Dumitru Istrate Rușețeanu, aceste materiale sunt publicate și în revista „Renașterea RUȘEȚEANĂ.

2) Privind ERGOGETICA-Apocalipsa Bucuriei sunt deja peste 50 de ore înregistrări pe canalul propriu YOU TUBE!

Faceți căutări pe acest blog

MIȘCAREA NOUA ORDINE ROMÂNEASCĂ

ERGOGETICA ÎMPĂRĂȚIEI CERURILOR

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

NEOIMPERIALISMUL AMERICAN ESTE ADEVĂRATA AMENINȚARE PENTRU UNII, NOI AVEM ÎN SÂNGE IMPERIALISMUL ȚARIST SI SOVIETIC

ION PRIBEAGU

RUSIA O AMENINȚARE?