Mesaj # 80 CITEȘTE ȘI DĂ CÂT MAI DEPARTE

 



Române votează bine!

 

    Astăzi 27 Septembrie, moment important pentru viitorul României, dedic această poezie tuturor alegătorilor care doresc o schimbare reală și adevărată, care nu sunt  mușcați de virusul corupției și își iubesc jertfitor țara mamă, România. Eu nu pot să fiu cu voi și nici nu am dreptul să votez dar, doresc să citeți această poezie pe care am compus-o pentru dumneavoastră cei care stați între uși și nici pe una nu vreți să intrați. Aveți grijă că vă poate trage curentul și vă poate crea mari neplăceri. Vota-ți ce vă cere conștiința dumneavoastră pentru că vine ziua când veți da socoteală pentru tot ce ați făcut. O de-ați fi făcut-o numai pentru dumneavoastră și v-ți fi pus singur pe jar,  ce utopie am fi trăit? Dar mereu ați făcut-o pentru alții și ați nenorocit poporul, punându-l pe jar.  Oare în fața cui vă veți dezvinovăți?  Dacă cuvintele poeziei mele nu vă vor face sensibil la strigătul unei țări sărace și vândute , bătute și tăiate, violate și înjurate, atunci mă faceți să-mi fie frică. Încetul cu încetul încep să fiu împins spre concluzia că România nu este o țară creștină, ci este o țară ce spune că este creștină.  Tot ce spun partidele religioase din țara mea sunt doar filozofii interesante despre divinitate, dar necunoscându-I puterea. Credința mântuitoare lipsește, faptele credinței sunt inexistente. Într-o țară care spune că este 96% creștină, n-ar trebui ca prin amestecarea de litere ale cuvântului creștin să obținem unele cuvinte cu bătaie mult mai lungă:  “Este întinare”, Ești ratat”, “Ești tină”, “Crești în sănătate”, Restart”, “ Cină tainică”, “Restanță”  ...........................                                                                Deci creștinule! Ascultă ca să poți să fii o închinare pentru aproapele tău, ca să poți să fii un adevărat creștin!  Poți să fii și un om plin de sănătate dar poți să fii și un om din greu suferind. Poți să fii unul plin datorii, plin de restanțe sau unul care a căzut,  își face un restart și pășește mai departe în siguranță. Poți să faci totul ce-ți propui la urma urmei dar fii atent că orice lucru ascuns El îl va scoate la iveală. Dumnezeu să va binecuvânteze! Române du-te și votează, nu-l vota pe cel ce este mare, ci pe cel ce este de partea poporului, pe cel pe care-l doare de țară.      

 1.Votează astăzi pe cel ce pune pe primul loc pe Dumnezeu dătătorul vieții,  pentru că îi aparține.                                                                                    2. Votează pe cel care se jertfește pentru familie, pentru că familia îi da valoare.                                                                                                   3.Votează-l pe cel care este un erou, un patriot care este gata prin jertfă să apere ce i-a încredințat Dumnezeu, patria Dacia/România că asta îți dă și îi  dă identitate. Dacă ți-ai pierdut identitatea, dacă ți-ai pierdut valoarea și dacă l-ai pierdut pe Dumnezeu ai pierdut totul. În acest caz trist,  te rog să îți pui întrebarile! Cine ești? Ce ești? și .....De ce mai trăiești?

 Pentru că:

 

A venit vremea din urmă

Când va fi un păstor și-o turmă.

Oi, oițe și cu miei,

Uite acolo frații mei.

 

Și păstorul bun și blând ,

Cum nu-I altul pe pământ.

Ne duce la ape vii,

Care curg în veșnicii.

 

Ia-ți timp și citește poezia de mai jos!  Este pentru tine române. Românul român rămâne, dar române nu mai rămânea în urmă ci aleargă spre desăvârșire.

 

Române, rămâi cu mine!

 

Printre străinii din povești

Cu inima de piatră,

Nu cred să vezi cât mai trăiești

Ori să auzi vreodată.

 

Mă bucurăm și eu cu ei

În gânduri și prin, vise

La început eram toți miei

Ascunși printre culise.

 

Încet lumina lor părea

Să-mi sature dorința,

Gândeam la bine-n viața mea

Dar m-așteaptă sentința.

 

Deodată viața interveni

Zvârlindu-mi cu piciorul

În drumul meu spre ape vii

Pană mi-au spart ulciorul.

 

În beznă nopții dispărut

Departe-n ceața vremii

De mine ei n-au încăput

Că n-am făcut mătănii.

 

Apoi pe rând toate s-au dus

Dorințe neîmplinite,

Când un străin străjer e pus

Apar inimi zdrobite.

 

Într-un târziu de vreme acum,

Privesc și rău mă doare.

Amarul gust, pe-al vieții drum

S-a dus departe-n zare.

 

Umbra stăpânului cel sfânt

A stat mereu pe mine,

Ei sufletul nu mi l-au frânt

Și mi-au făcut chiar bine.

 

Iertat să fie acel om

Ce-n muritor se-ncrede,

 Stă cățărat, ascuns în pom

Și-n jur nimic vede.


Dar vine ziua orșicui,

Toți vom primi o notă.

Tot ce-am făcut, bătut i-n cui

Nu se mai șterge o iotă.


Mulți au mai fost și vor mai fi,

Ascunși prin munți și creste

Crezând că ei vor moșteni

Ceva ce nu mai este..


Cei blânzi cu drag vor asculta

Și bucuroși vor crede,

Cu vorbe îi vor îmbăta

Dar ochiul lor nu vede.


Mă tot gândesc în gândul meu

Cum ați ales robia?

Și bietul om ajuns la greu

Își pierde omenia.


Românilor de ce jucați

Cum bate vântul spinii?

De o manelă încântați

Dansați cum vor străinii.


Vă pierdeți toți drumul cel bun

Cel rău vă crește teama

Ce-aș mai putea eu să vă spun

Ca voi să vă dați seama?


De-acum o să rămâi flamand

Fugar în lumea mare

 Că dreptul tău l-ai dat spunând

Că nu este-o valoare.


Azi de departe te privesc

Frumoasă țara sfântă

Străinii greu te chinuiesc

Și nimeni nu te alintă.


Copii tăi sunt peste tot

Și te iubesc fierbinte,

Trăiești prin ei în orice loc

Chiar și străinul simte.


Eu te întreb, cum de-ai putut

S-alungi valori din tine

Să plece în necunoscut

Când ei îți vor doar bine.


Uite acum asprul destin

A  inundat  în tine

Și ți-a vărsat în soartă chin

De-aici nu scapi române!


De-ți recunoști azi vina ta

Neantul se coboară

Nu vom mai fi ai nimănui

O să avem iar țara.


De nu, trăi-vei ca străin

Pe al tău pământ vei plânge

 Iar lacrimile de pelin

Se vor preface-n sânge.


Ai așteptat mereu să-ți dea

Te-ai încrezut în oameni

 Dar ei încet tot  vor lua

Și veți ajunge  fameni.


Că-n viața asta ați avut,

O clipă a cercetării.

Vei geme-n jug, c-așa ai vrut

Vei fi dată uitării.


Divinul de îl chemi acum,

Va coborî spre tine

Te va opri din al tău drum

El vrea să-ți fie bine.


De nu te-ntorci, vei plânge amar

Și cin’ să te-nțeleagă?

 Încă mai este-un pic de har

Nu-l meriți, dar aleargă.


Dacă te faci că nu-nțelegi

Harul ce-mbată zorii

Și nu încerci ca să-l culegi

Vei trece precum norii.


Te vei întoarce în pământ

Că zilele sunt grele

 Al libertății legământ

Se va-nălța spre stele.


Tu din neant vei tot privi

Cum viermele tău doare

Străin hapsân v-a ronțăi

Tărâna-ți trecătoare.


Domnul te-a binecuvântat,

Române ține minte.

Acest pământ ce ți s-a dat

L-ai dat pe-un borș de linte

 

Doru Ilioi – Noua Ordine Românească

Normalitate – Ordine - Responsabilitate

Phoenix-2019

 

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NEOIMPERIALISMUL AMERICAN ESTE ADEVĂRATA AMENINȚARE PENTRU UNII, NOI AVEM ÎN SÂNGE IMPERIALISMUL ȚARIST SI SOVIETIC

ION PRIBEAGU

RUSIA O AMENINȚARE?