Un prieten am și-o singură dorința! ROMÂNIA

 



Un prieten am și-o singură dorința!

 

          Ca visul marelui tribun Corneliu Vadim Tudor, privind România Mare să devină visul nostru spre o ROMÂNIE MARE DE PRETUTINDENI. Se cred unii globaliști, alții internaționaliști, alții multiculturaliști. Noi  suntem CETĂȚENI ROMÂNI de pretutindeni unde ne-au împrăștiat globaliștii trădători de neam și țară. Noi ne credem români în suflet chiar daca vântul neoimperialismului se străduiește din răsputeri să ne definească  o noua calitate acea de cetățeni ai globului. Sunt multe popoare în lumea această, multe popoare și sisteme politice, poate într-un târziu lumea se va uni sub sloganul O TURMĂ ȘI UN PASTOR. Acum însă, e prea devreme. Încercarea globaliștilor se va lovi de multe piedici, vor fi conflicte locale și conflicte mondiale. Vor mai fi și alte pandemii fiindca unii chiar și le doresc. Bertrand Russell, precursor NWO, laureat al premiului Nobel în scrierile sale   ...extrase din lucrarea să "Impactul Științei în Societate" în 1953, denumită și "Manualul Dictatorilor" (laureat al PREMIULUI NOBEL) o spune de-a dreptul  în „profețiile” sale. Sunt descrise strategii de manipulare, de control și de depopulare prin implementarea unei sclavii moderne cu ajutorul psihologiei maselor, a educației, legilor restrictive, tehnologiei informației și audio-vizualului, medicamentelor, vaccinurilor, alimentației etc.

Pentru cine are "ochiul" încă liber să vadă, profețiile sunt de fapt puncte clare trasate într-o agendă care nu mai este secretă, aplicațiile lor simțindu-se în societățile de ieri și azi.

„Reducerea numărului populaţiei este un bine necesar pentru dezvoltarea lumii."

"Pană acum războiul n-a avut un efect prea mare asupra creşterii populaţiei, care a continuat pe parcursul a două războaie mondiale. Poate ca războiul bacteriologic ar fi mai eficient. Daca la fiecare generaţie s-ar răspîndi în lume o ciumă neagră, supravieţuitorii ar putea să procreeze liber fără ca, totuşi, să populeze prea mult planeta. Poate ca această stare de lucruri este neplăcută, dar ce daca? Persoanele cu adevărat nobile sînt indiferente la fericire, în special a celorlalţi”.

“În mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducatori şi conduşi vor creşte pînă cînd vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de negîndită ca şi o insurecţie organizată a oilor împotriva practicii de a mînca carne de oaie. “

“Dieta, injecţiile şi interdicţiile ce se vor combina, de la vârstă foarte timpurie să produca acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critica serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologic.“

 

“Populaţia nu va cunoaşte felul în care i se inoculează convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generaţii de oameni în acest fel va putea să controleze întreaga populaţie în mod eficient şi sigur, fără a fi nevoie de armate sau poliţie…Propaganda educaţională, cu ajutorul guvernului, va putea să obţină rezultate într-o singură generaţie. Există însă două puternice forţe care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealaltă este patriotismul… O societate ştiinţifica nu poate fi stabilă decât sub conducerea unui guvern mondial.”

Bertrand Russell, laureat al Premiului Nobel,în "Impactul Știinţei în Societate", 1953.Vedeți de când au pus gând rău omenirii acești creatori ai virusului pandemic? Către ce merge lumea?  Către ce mergem noi ca popor? Vă întreb în numele Mișcării Noua Ordine Românească.                                                                                       Mișcarea Noua Ordine Românească cheamă la unire  pe toți cetățenii cinstiți ai Statului România pentru ca indiferent de naționalitate, religie și cultură națională să ne păstrăm casa comună România. Atomizarea popoarelor și națiunilor prin dezbinare politica, etnica și religioasă face jocurile neoimperialismului  neomarxist fie el de natură patriocratic-republicană sau multiculturalist democratică. Cetățeni ai României nu va lăsați dezbinați de partidele politice de orice fel care au trădat și trădează conceptul de stat național unitar. Nu va lăsați antrenați în grupuri și partide unioniste care va promit un egalitarism imposibil, vecin cu anarhismul. Unire cetățeni ai României în jurul ideii de stat românesc modern  reprezentat calificat, guvernat calificat cu o legislație și o justiție calificată. În urmă cu doar câțiva ani eram vicepreședinte la Alianța Pensionarilor Pentru Conciliere din Galați. Cineva mi-a prezentat o frumoasă poezie publicată în România Mare, ziarul marelui tribun Corneliu Vadim Tudor. Poezia era prezentată ca poezie de debut a poetului Doru Liviu Ilioi, român bucovinean și încă cetățean român cu domiciliul rezidențial în Phoenix, Arizona. Mi se cerea să transcriu spre difuzare frumoasa poezie „Gândește-te tu Românie!” Leneș cum sunt, am căutat autorul pe internet, l-am găsit, și de atunci nicio concepție politica sau/și religioasă nu ne mai desparte. Azi am găsit în calculator o fotocopie a poeziei și am publicat-o în pagina de Facebook a poetului Doru Ilioi dar si mai jos.


 Rog pe toți cei ce citiți acest material să mergeți în pagina poetului și să judecați ce a putut să apropie un erudit de talia maestrului Vadim și un neica nimeni ca mine de poetul, publicistul, teologul și omul de afaceri Doru Ilioi. Scriu acest text ca replica la scrisoarea pe care mi-a trimis-o poetul, ca urmare a îndrăznelii mele de a face publică o amintire mai veche. Cu acordul poetului redau și scrisoarea în cauza.   ************************************************************************* Mult respect domnule Ioan Dogaru. Mi-ați adus aminte de marele tribun Corneliu Vadim Tudor. După părerea mea el a fost unul dintre cei mai deștepți români care ar fi putut face o schimbare radicală în România. Dar frica păzește bostănăria. Cozile de topor l-au terminat. O practica a politicienilor români foarte bine cunoscută a fost executată cu măiestrie. Astăzi lipsește vocea lui. Era în primăvară anului 2004 când m-a invitat în România să mă cunoască, să ne cunoaștem, Ne-am văzut, am discutat, ne-am cunoscut, a fost minunat. În ziua întâlnirii , se făcuse târziu dar traficul aerian și distanța ne-au creat ceva probleme. I-am comunicat situația și domnia sa l-a telefon i-a spus deputatului însărcinat să ne aducă la întâlnire că nu este nicio problema și că va aștepta. Am ajuns târziu în București, pe străzi nu prea era trafic. M-a așteptat un domn deputat cu o  Dacia Logan. Și domnul deputat a sunat alt domn deputat de Buzău să mergem împreună. Am ajuns în parcarea edificiului Casa Scânteii pe care am o văzusem numai în poze când eram tânăr. Frumoasă clădire și măreață structura! Am intrat pe holurile ei și deși târziu, încă mai ardeau becurile fiindcă domnul C.V. Tudor era în biroul lui și pregătea editarea gazetei Tricolorul. La ușa doi bodyguarzi înalți aproape cât tocurile ușilor. Ne-au condus până la ușa lui, dar ei nu au intrat. Deputatul de Buzău nu a vrut să între și avea un respect deosebit pentru tribun și parca era sfios. Am intrat cu deputatul însărcinat să ne aducă, și uite-l pe tribun stând la pupitrul lui, scriind și editând cu televizorul pe un canal politic. Era ora 3.00 noaptea. Uite așa a fost întâlnirea mea cu el, așa am început să vorbim amândoi, dar ce să vezi! Prima discuție nu a avut caracter politic. Prima discuție a fost pe teme de credință creștină. Avea o biblie pe pupitru și împreună ne-am cam înfierbântat pe problemele religioase, mai intervenea și deputatul dar pe el nu prea îl lăsa să vorbească. Om binefăcut, înalt cred ca de 1.86 și vreo 110 kg , mă uitam la el ca eram puțin mai scund de 1.82. După multă discuție creștină mi-a spus ca citise multe din poeziile mele și pe unele chiar el le-a editat, precum această despre care discutăm acuma. Mi-a spus fără prea mare etichetă, scurt și cuprinzător “Dorul ești poet și o să fii poet național într-o zi”  Eu poet național? Într-adevăr aveam câteva sute de poezii împrăștiate peste tot dar încă nimeni nu mi-a spus așa ceva. Dar acum, aici când un adevărat poet mi-a recunoscut calitatea de poet de perspectiva națională, parca era altfel. Așa te ridica societatea, când nici nu te aștepți. La sfârșitul discuției am primit chiar și o însărcinare ca atunci când mă întorc în România să-mi adun poeziile pe care le-am scris, ca sunt o valoare. Așa am făcut. La despărțire mi-a spus ca „în viitor să știi ca țara va avea nevoie de tine”. Ne-am despărțit , era cred cam pe la ora 4;30. Deputatul de Buzău dormea bine de tot. Când s-a trezit a întrebat buimac „Băieți ce spune șeful?”  Am plecat hai, hui în noapte lăsând tribunul în Casa Scânteii. Căutam la ora aia să  mâncăm ceva și era deschis un singur restaurant. Hm! Cine zice ca politicienii români dorm? Era plin de politicieni de pe la toate partidele țării. Credeți ca la ora acea erau în discuții politice aprinse? Credeți ca erau și ceva cucuie pe acolo? Chiar deloc. Toți erau prieteni, toți se înțelegeau de minune unii cu alții, unii erau  beți dea binele, alții fumau continuu, vorbeau toate prostiile numai politică nu. Politica sau/și somnul marii clase politice românești era lăsat pentru un pic mai târziu la Casa Poporului. Greu am să înțeleg vreodată rostul celor văzuți la ora acea la cârciumă, casa poporului de o anumită categorie socială. Oare poporul român chiar trebuie să doarmă prin reprezentanții săi din căsoiul numit Casa Poporului? Noaptea minții! Hai să vedem și cum este cu ziua! Ziua politica, joc al dezbinării poporului, nu a parlamentarilor mafioți, o împărțeau și o împart și astăzi, prin a da poporului naiv impresia ca sunt dușmani  între ei și luptă pentru drepturile alegătorului pe care vor să îl atragă de-o parte sau de alta. Pe decursul legislaturii poporul simte, recunoaște ca i-a ales greșit, În campania vizibilă nu în cea de noapte, încep să se acuze și să se victimizeze că de milă, de silă poporul iar ii alege. Vorbesc aici despre cei din mafia PSD, PNL, UDMR și celelalte 3...4 partide de serviciu, celelalte peste 250 au doar rolul de a zăpăci poporul nealiniat mafiei.  Văicăreala electorală atrage simpatie la firului ierbii, la poporul necunoscător al activităților reale ale mafiei și din 4 în 4 ani ei se votează cu mare râvnă ajutați masiv și de serviciile care numără voturile. Am ajuns la însoțitorul meu deputat  în garsonieră unde am închis ochii și i-am deschis iar imediat.  Eram așteptați la Casa Poporului, tribunul ne făcuse programul. Și eram așteptați la biroul parlamentar al PRM. Cred ca era la etajul doi sau poate greșesc, a trecut ceva timp. În camera cu lambriuri din lemn scump ne-a  întâmpinat domnul Ciontu, care foarte jovial ii spune deputatului „...măi dar ce i-a făcut tânărul șefului ca m-a sunat de dimineață, mi-a spus ca îl place și să-i arătăm totul. Pentru mine care de la președintele Bush încoace, eram hârșit prin birourile republicane, nu mi se părea ceva ieșit din comun, dar totuși din aceste întâmplări am putut înțelege că dinamica de atunci a PRM stătea în autoritatea și respectul față de tribun. Atunci, la o masă rotundă mare ne-am adunat doi sau trei în numele unei politici pe care de atunci nici nu o știam.   Mi-a plăcut manevra tribunului poet. Scrii tu poezii cu drag de țară și popor dar altceva mai știi să faci? Treci la treabă în numele ideilor tale! Și am trecut! Ce și-o fi zis? Eu îl chem ca poet să ne cunoaștem și pe urmă mai vedem. Le-am spus celor de la masa rotundă ca nu prea știu politică, de fapt știam politica republicană cât cuprinde, dar nu știam politica românească, mi-au spus ei. „Dar cine știe? Mergem înainte!”. M-am întors acasă. Și uite ca de atunci m-am hotărât să mai las politica americană și să mă formez ca politician român în spiritul politicii necesare țării mele în actuală etapă.  Când am început să aflu adevărul, ce se întâmplă acolo în politica românească, mi-am spus ca așa politică eu nu o să fac niciodată. Nu am cedat niciodată la principiile democrației reale, constructive m-am bazat și mă bazez pe ele și în ziua de astăzi. Pentru aceasta am creat logistica unei mișcări creștin sociale, Mișcarea Noua Ordine Românească. Mi-am făcut din Vadim un mentor care mă influențează și de dincolo de mormânt. Nici un corupt, nici un mușcat de șarpele mitei și șpăgii otomane nu-și are locul în mișcarea noastră. Am mai fost invitat și în alte zone politice românești și le-am simțit pe toate. Am înțeles că miza este mare și ca ești bun atât timp cât dai. În plus Dumnezeu a pus în mine un fel de discernământ ca să cunosc și să mă feresc de șarlatani. Așa ca chiar dacă din când în când unii mă împingeau către alții, eram protejat. Odată l-am întâlnit pe senatorul  Flutur, mai marele  peste Suceava, pe care nici nu l-am căutat dar am dat cap în cap cu el la aeroportul Salcea din Suceava, apoi am călătorit împreună către București. Era un PDL-ist feroce. Era cred că ora 6 dimineața și stătea singur pe scaun așa mai retras. Îl știa lumea sau nu dar eu îl știam, cine este, de unde și cum arată ca liberal găinocid și ca PDL-ist. Acum îl știu și ca re PNL-izat pe vremea porc ucigașilor dragnieni. K’așai la noi, găinile țăranului român au fost ucise de gripă aviară ca urmare a creșterii găinăriei PSD-iste a lui Năstase iar porcii aceluiași țăran pe vremea porcăriei PSD-iste a feciorului grofului porcar fecior al alianței Dragnea UDMR.  Din FSN au ieșit și mafie sau făcut, cele trei mari partide românești; PSD,PNL,UDMR. Și revenind la Flutur-ile găinocid, m-am dus direct la el, l-am salutat  m-am așezat pe al doilea scaun și am început să-i vorbesc. Nu prea mergea discuția, se vedea pe el ca suferă de o doză de mândrie necontrolată. Știam ca avea pe masa lui, un fond european de reconstrucție a aeroportului Salcea și nu începea lucrările pentru ca încă nu găsise oaia pe care să arunce scaiul. Din vorbă în vorbă i-am spus ca știu că domnul Viorel Badea e senator și domnul Brânză este deputat pentru Europa pe colegiul 3 America. Ce l-a calificat pentru asta e greu de spus, poate faptul ca era oboist și în politică-s buni și suflătorii. Pe un  monitor de perete era un documentar despre mocănița, acel tren turistic din Bucovina și tare era încântat de film, nu prea întorcea capul în discuția cu mine. Când i-am spus că vreau să candidez la acea poziție de senator pe colegiul de vest America, a întors capul de parca ar fi fost curentat. A stat puțin și s-a uitat la mine și a spus ca ar trebui să reformulez. „Cum adică domnu'  Flutur?” ....”Să spui așa că vreau să îmi arăt dorința și dacă este cu putință și .......Bla. Bla Bla. Dar oricum este bine.....  Dar ai trecut pe la Brânză?” I-am răspuns! „ Nu nu am trecut, dar nu dumneata ești mai mare ca  poziție de decizie”. Mi-a răspuns. „Da sunt, și aici este o ordine și trebuie respectată”. În momentul acela când a spus asta, am simțit așa un miros atât de urât cum nu nu mai simțisem până atunci. Ați înțeles! A început să bântuie prin aer un miros de șpagă, dar nu așa mic ci gros, gros de tot. Deci trebuia să-l văd pe Brânză și acolo trebuia lăsat un peșcheș sănătos. Orientul săracu! Ce ții și cu pașii politichiei românești! Apoi poate pașa Brânză mă expedia la pașa Badea să las și lui plocon un peșcheș. Nu știu mărimea plocoanelor ca nu am încercat. Probabil ploconul pentru  senatorul pașă Flutur era corespunzător cercului politic unde-și avea zona de survol. Cât, cum și cu ce rezultat? Grea întrebare. Greu răspuns. Probabil ca cineva se ocupă cu nivelul de ierarhizare a celor fraieriți. „Dar de ce mergi la București?” m-a întrebat. I-am răspuns ca am o întâlnire cu un senator PDL de Timișoara. Între timp a ajuns avionul la București, cred ca într-o oră s-au deschis ușile și până mi-a venit rândul Flutur-ul meu și-a luat zborul deși nici pe departe nu avea aripile unui fluture adevărat. Dar cine știe câte picioare, aripi și antene au politicienii români! Crisalidă, omidă, fluture iată evoluția desăvârșită a politichiei românești!  Și ce dotări!  Nu numai aripi, picioare și antene. Ci si bani. Si ce de bani? Primise 25 de milioane de euro pentru reconstrucția aeroportului și le-a spus celor cu care a dezbătut proiectul că nu se poate cu banii aceștia, că-l vor începe, pe undeva bani se vor termina și le va mai da încă pe atâta.  Și uite așa, cu vreo 5 milioane șpagă, proiectul a plecat din biroul în cauză, lucrările au început, banii au fost retrași și proiectul s-a pierdut.  Mai sunt și alte evenimente de acestea dar m-am săturat să le tot scriu. Am fost apoi timp de  10 ani consilier diplomatic pentru PRM din 2004-2006, prin act oficial semnat de domnul Ciontu. M-am lăsat mai apoi antrenat într-un plan de anvergură candidând pentru Senat pe listele partidului PPDD în 2012. A fost furat la maximum la vot de USL-ul din acel timp  în favoarea unui lider cu numele dar cu faptele numai la primirea salariului. Oameni care căutau de muncă și-au găsit în parlament.  Apoi fiind propus să candidez la președinție, cineva mai mare m-a schimbat la listele de europarlamentare 2014. Lupte, zbateri și de toate, dar nu am putut strânge semnăturile și a mers mai departe Mircea Diaconu, un nume mare în activitatea lui profesională, dar paralel cu politica zilei de astăzi.  Și uite ca după atâtea încercări, mâncat pe la spate și frontal, jignit și chiar înjurat dar realizat în activitatea profesională am legat niște prietenii de milioane. Mulți au fost, puțini au rămas din acele vremuri, ultimii trei care au rămas cu mine și au venit la Intercontinental și am stat de vorbă aproape toată noaptea, pentru ca aveam zborul dimineață, au fost domnul general RT, domnul Ghiocel președintele al ONG-ului „SoSiSeSa” și excelentul șofer Emil care prin dinamica specifica acestei meserii mi-a făcut așa de plăcută existența pe șoselele românești. După această noapte de pomină am dormit tare preocupat vreo două ore și m-am trezit parcă ușor buimăcit. Afară ploua mărunt și era o atmosferă mohorâtă. Pe muzica din camera, interpretată de grupul Enigma am închis ușa de la etajul 14 a hotelului Intercontinental, poate pentru ultima dată. 


Am făcut o poză pe balcon și am dispărut în ceață. Îmi sună și acum în minte vorbele tribunului pe care el mi le spusese cu 10 ani în urmă „Doru ești poet și România are nevoie de tine”.  După atâtea încercări, uite ca  am realizat că  România nu are nevoie de mine. Am realizat prin frământările pe care le-am avut, atât de sincere și  necorupte că dorința mea politica, nu s-ar fi putut realiza decât prin trimiterea  la pușcărie a întregii clase de jefuitori, hoți și corupți. Poate ca Dumnezeu cunoscându-mi pregătirea teologica m-a prezervat pentru o altă activitate. Poate ca rolul meu în acel moment era doar de cercetător al omului din punct de vedere politic, social, religios, etc. Trebuia să văd ce este omul pentru a avea pretenția de a deveni conducător. Poate, poate, poate și poate! Totuși m-am întors din nou în politică deși trei ani nu am spus un cuvânt. Viața merge înainte, mi-am spus! Ce ar fi să mai încerc  odată. Prietenii  din România  tot hai, hai  te rugăm și tot așa. Uite ca am fost înduplecat iarăși! Am intrat în politică din nou. Am ales tot candidatura la președinție, considerând ca în această etapă, sătulă de vicisitudinile falsei democrații, România are nevoie de un decident cunoscător al democrației de stat puternic, pe care am servit-o în partidul republican din SUA. Aveam întreaga logistica a acestei acțiuni. O nouă constituție,  un nou sistem legislativ, un nou sistem judecătoresc, un nou sistem de apărare și siguranță internă, un nou sistem economic integrativ pentru toți românii din țară și așa-zisa diaspora, un nou sistem social cultural. Dar ce va vezi! România nu avea nevoie de așa ceva? Falimentar din nou la strângerea de semnături am ajuns din nou un outsider. Acuma sunt om liber și trăiesc o viață simplă alături de soția mea Ana. Supărat pentru că nu am avut ocazia să-mi ajut țara mea, am spus ca totul se termină în luna decembrie și nimeni nu mă va mai vedea. Hotărârea mea poate egoistă, am spus-o dar ca sa vedeți, sângele apă nu se face. Am acționat totuși  în sensul conexiunii cu țara, în sensul de a rămâne pe poziția de mentor spiritual, pentru ca aici, consider eu că este mult de lucru. Din Decembrie sunt pe Facebook si You tube pentru toți prietenii mei prietenii și simpatizanții mei. Speaker motivațional,  fac mentorizare și socializare spirituală nealiniată nici unei doctrine politice sau/și religioase, pe înțelesul tuturor. Trebuie să înțelegem ca pentru decăderea de acum, pentru starea de fapt a țării, sunt cauze interioare ale omului  și până nu se repară înăuntrul , nu se va putea repara exteriorul, societatea în ansamblu. Schimbare țării, pașnica, fără revoluții comunistoide și vărsare de sânge trebuie să se producă acum. Cetățenii României fără deosebire de naționalitate, rasă, religie sau atașament cultural au nevoie acum după veacurile de oprimare ideologica și apoi financiară de o refacere a unității, grav zdruncinate de politica dezbinătoare a partidelor politice și religioase. Această schimbare urgentă trebuie să plece din interiorul nostru și nu o vom putea găsi la dezbinători. România are nevoie de o ORDINE ROMÂNEASCĂ nu de cea a neocolonialismului  neomarxist, în curs de aplicare. Chem toți românii de pretutindeni să se alăture  ideii de reconstruire a statalității românești între fruntariile lăsate de Dumnezeu. Dumnezeirea supremă, integră și nedezbinata de denominațiunile teologice, să va lumineze și dacă credeți ca ce v-am scris merită citit va rog să distribuiți si altora. Numai așa vom putea merge înainte. Într-o Dumnezeire unitară o Românie unitară pentru toți cetățenii ei indiferent de naționalitate, religie și rasă. Nu te opri din lucrarea ta de consolidare a țării și poporului! Dumnezeul păcii să fie cu voi toți!

 

În numele unității țării și poporului român semnează, 

Doru Ilioi - președintele Mișcării Noua Ordine Românească.

 

 

 

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NEOIMPERIALISMUL AMERICAN ESTE ADEVĂRATA AMENINȚARE PENTRU UNII, NOI AVEM ÎN SÂNGE IMPERIALISMUL ȚARIST SI SOVIETIC

ION PRIBEAGU

RUSIA O AMENINȚARE?