Gândeste-te tu, Românie!
Gândeste-te tu, Românie! Gândeste-te tu, Românie, La pasul care vrei sa îl faci Când vei intra in Europa Pe veci va trebui sã taci. Alții se vor gândi la tine, Cu funia te-or mãsura De nu te opreşti din mersul ăsta Pentru mulţi ani vei regreta. Amar vei plânge intotdeauna De aici ieşire nu mai ai. Vei fi un Număr, ca şi alţii, Te-or pune-n banca ta sã stai. Dar ce s-or face bieţii oameni Români de rând goi şi sărmani Care prea multe nu mai rabdă Caci pătimesc de mii de ani? Acei ce au, or sa mai aiba Căci ei te vând, oh, ţara mea! Trezeşte-te mãcar acuma Pe mana lor nu te lăsa! Nu cei din frunte sã decida Ci voi, românii cei de rând, Şi de nu spuneţi ce vă doare Bogaţii la străini vă vând. Ei va promit marea cu sarea Dar ce-l ajută pe sărac? Azi banii parcã n-au valoare Fac doar străinilor pe plac. Săracul tot sãrac rămane Oric...